Linkuri accesibilitate

3 minute | „Îmi fierbea creierul”, amintiri din anii '80, moțiunea de cenzură în Parlament


Președintele PNL, Ludovic Orban și premierul Florin Cîțu, la reuniunea partidului din 24 iulie 2021, momentul de start al unei competiții care a zdrobit, prin ricoșeu, coaliția de guvernare. Votul la Congresul PNL din 25 septembrie depinde de soarta moțiunii de cenzură.

Parlamentul se adună astăzi la citirea moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR. Urmează zile intense de negocieri. Două mari procese, primul la Paris, al doilea în San Jose/SUA domină presa internațională. Aflați și cum au ajuns firme cu zero angajați să distribuie electricitate în România.

Bun găsit, dragi prieteni,

Europa Liberă v-a anunțat deja că președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a reușit să spargă boicotul colegilor de partid, suporteri ai premierului Cîțu în bătălia internă, și să convoace plenul Parlamentului pentru astăzi, 9 septembrie, la ora 16.00, în vederea citirii moțiunii de cenzură USR PLUS & AUR. În plină criză politică a apărut un element nou: accelerația.

Din cauza opoziției taberei Cîțu, moțiunea depusă încă de vineri, nu a intrat în agenda plenului, iar parlamentarii USR PLUS și AUR au fost puși în fața unei situații fără precedent în Legislativul de la București: verificarea tuturor semnăturilor susținătorilor, vreme de două săptămâni.

Cine câștigă? Premierul Cîțu, stăpânul banilor publici sau politicianul Orban, expert în negocieri

Nu trebuie să fii simpatizant USR PLUS, nici expert în drept constituțional, ca să înțelegi că lipsa de cvorum din Birourile Permanente ale Camerelor, provocată de cei care doresc amânarea căderii guvernului Cîțu până după congresul PNL, nu e tocmai în spiritul Constituției.

Liderul USR, Dan Barna, și președintele PLUS, Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură, au o listă lungă de acuzații la adresa premierului Cîțu. Problema celor 10 miliarde de euro pe cale de a fi acordate discreționar primarilor PNL este cap de afiș.
Liderul USR, Dan Barna, și președintele PLUS, Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură, au o listă lungă de acuzații la adresa premierului Cîțu. Problema celor 10 miliarde de euro pe cale de a fi acordate discreționar primarilor PNL este cap de afiș.

Potrivit principiului pluralismului, legea fundamentală spune că opoziția are dreptul să depună o moțiune de cenzură pe sesiune. Cine împiedică sistematic demersul, se dovedește marcat de apetențe autoritariste. Să nu ne jucăm cu focul...

Odată amorsat mecanismul parlamentar, moțiunea citită trebuie votată în plen în 3 zile. Or, actualul lider liberal, Ludovic Orban, e un excelent negociator. Cea mai recentă ispravă este înlăturarea guvernului Dăncilă/Dragnea cu un an înainte de alegeri. Orban e un veteran al PNL, favorizează loialitatea (de multe ori în dauna profesionalismului) și o are aliat pe Anca Dragu, președintele USR PLUS al Senatului.

De cealaltă parte, premierul Cîțu a intrat în PNL recent, pe linie profesională, e în ton cu vremurile și mai ales cu președintele Iohannis, dar pare că îi lipsește abilitatea de a asculta punctele de vedere ale celorlalți. Ca să rămână la putere e nevoit să se alieze cu PSD care preferă să stea liniștit pe margine. Cel puțin deocamdată.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, știe că nu este în interesul PSD „să strice” spectacolul certurilor dintre partidele actualei coaliții. Acestea își dezamăgesc alegătorii pe zi ce trece. Aici, în Parlament, la 29 iunie 2021, alături de fostul premier PSD, Grindeanu, primul premier înlocuit de propriul partid.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, știe că nu este în interesul PSD „să strice” spectacolul certurilor dintre partidele actualei coaliții. Acestea își dezamăgesc alegătorii pe zi ce trece. Aici, în Parlament, la 29 iunie 2021, alături de fostul premier PSD, Grindeanu, primul premier înlocuit de propriul partid.

Dacă președintele Iohannis nu reușește să convingă USR PLUS să se întoarcă la guvernare - greu de făcut inclusiv cu secretarii de stat demiși - nu îi rămâne decât să invite totuși PSD să îi susțină guvernul minoritar Cîțu. Va reuși? Negocierile presupun ore lungi de lucru...

Procesul Holmes/ Silicon Valley & atacurile din 13 noiembrie 2015/Paris

BBC deschide în această dimineață rubrica business cu startul procesului Elisabeth Holmes, femeia de afaceri care a promis investitorilor o soluție tehnică mult mai rapidă pentru analizele de sânge. În 2015, Elisabeth Holmes figura în topul miliardarilor din Silicon Valley, compania Theranos fiind cotată la acel moment la 9 miliarde de dolari. Acum însă fondatoarea companiei înfruntă 12 de capete de acuzare, pornind de la escrocherie și înșelăciune. Washington Post acordă un articol de primă pagină procesului. Vanitas vanitatum et omnia vanitas...

În schimb, presa franceză se ocupă îndelung de începerea procesului legat de atentatele care au terorizat Parisul în noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2015, cel mai grav fiind masacrul din sala de concerte Bataclan. Colegii de la RFI vă reamintesc ce s-a întâmplat în acele ore teribile.

Cel mai mare proces din istoria modernă a justiției franceze a început ieri, 8 septembrie, la Paris, cu interogarea lui Salah Abdeslam. Atacurile, instrumentate de trei echipe de islamiști, au fost plănuite în Siria și au fost revendicate de ISIS/Statul Islamic. 130 de oameni au fost uciși, cei mai mulți fiind spectatori masacrați în sala de concerte Bataclan. Sursa: AFP
Cel mai mare proces din istoria modernă a justiției franceze a început ieri, 8 septembrie, la Paris, cu interogarea lui Salah Abdeslam. Atacurile, instrumentate de trei echipe de islamiști, au fost plănuite în Siria și au fost revendicate de ISIS/Statul Islamic. 130 de oameni au fost uciși, cei mai mulți fiind spectatori masacrați în sala de concerte Bataclan. Sursa: AFP

Noi vă semnalăm că procesul V13 a început ieri cu interogarea lui Salah Abdeslam, singurul terorist rămas în viață, după intervenția forțelor de ordine. Le Monde scrie că procesul va dura cel puțin nouă luni pentru că vor depune mărturie în fața judecătorilor familiile victimelor și supraviețuitorii.

Presa franceză și nu numai se ocupă în continuare de situația din Afganistan, inclusiv de protestele curajoase ale femeilor. The Guardian spune că talibanii amenință cu represalii severe contra celor care expun bannere neaprobate de ei. Adică toate?

Kabul, 8 septembrie 2021, AFP.
Kabul, 8 septembrie 2021, AFP.

Am reținut însă câteva rânduri dintr-un remarcabil reportaj Le Figaro. Anume mărturia unui frizer care povestește cum talibanii l-au amenințat groaznic să nu care cumva să mai tundă oamenii în stil occidental și în niciun caz să nu mai taie bărbi. Regimul taliban, ca orice regim totalitar, ține să controleze viețile oamenilor în cele mai mici detalii. Frizerul povestește cum micul client aflat pe scaun, un băiețaș de 12 ani, a privit înlemnit de frică, în oglindă, întreaga scenă.

Între timp, luna de miere dintre China și regimul taliban par în plină desfășurare, după cum scrie cotidianul spaniol El Pais.

Amintiri din anii '50 sau '80, cum preferați

Apropos de cum sunt tratate ființele umane în regimuri care vor totul de la oameni, dar nu sunt dispuse să dea socoteală pentru nimic, Europa Liberă vă arată ce i s-a întâmplat colegului nostru, freelancer pentru Serviciul Ucrainean în Crimeea, ocupată acum de Rusia. Acuzat pe nedrept că ar fi deținut ilegal explozibil, jurnalistul a fost torturat cu șocuri electrice, după cum a explicat la proces: „îmi fierbea creierul; simțeam că îmi explodează ochii”.

Vladimir Iesipenko are dublă cetățenie rusă și ucraineană și este jurnalist freelancer pentru Europa Liberă. A fost arestat de ofițeri FSB în Crimeea la 16 martie 2021, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei. Imagine din fișier video TASS.
Vladimir Iesipenko are dublă cetățenie rusă și ucraineană și este jurnalist freelancer pentru Europa Liberă. A fost arestat de ofițeri FSB în Crimeea la 16 martie 2021, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei. Imagine din fișier video TASS.

Din fericire, în România, reflexele autoritariste sunt mult mai palide. Dar ele răzbat din ce în ce mai frecvent în politică, în reflexele managerilor din companiilor multinaționale sau românești și inclusiv în maniera deplorabilă în care mulți primari tratează curățenia sau furnizarea de apă caldă.

După ce iarna trecută mii de familii din București nu au avut apă caldă și căldură în bloc, țară pare acum marcată de un nor apăsător de neliniști provocat de scandalul imens al facturilor la electricitate și gaz. Perspectiva unei facturi de întreținere cât jumătate din salariul minim pentru un apartament de 50 de metri pătrați stresează multe familii. Mai ales că inflația a depășit demult 5%.

Premierul - că va rămâne dl. Cîțu, că se va numi altcumva - nu va putea evita la infinit cum au ajuns firme cu zero angajați să distribuie electricitate, după cum a aflat Europa Liberă. Problema nu ține numai de ministerul Energiei, ține și de procuratură.

Alte subiecte:

  • New York Times scrie că administrația Biden înlătură personaje numite politic de Donald Trump în fruntea academiilor militare americane; aruncați o privire.
  • The Times descrie furia francezilor la decizia britanicilor de a îngheța fondurile pentru dublarea patrulelor pe Canalul Mânecii, în încercarea de a opri ambarcațiunile cu imigranți. Parisul nu folosește banii, dar nu îi vrea blocați.

Atât pentru astăzi, ne revedem mâine.

Toate cele bune,

Elena Tănase

Protest la Kabul | Femeile afgane cer dreptul la muncă și educație
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:55 0:00
XS
SM
MD
LG