Bună dimineața, dragi prieteni,
Astăzi, 24 noiembrie, urmează să înceapă în Fâșia Gaza armistițiul umanitar de patru zile și schimbul de prizonieri: 50 de femei și copii dintre ostaticii israelieni și 150 de femei și adolescenți, palestinieni, prizonieri ai Israelului.
Ucrainenii fac tot ce pot ca să susțină moralul soldaților din tranșee, unde iarna complică totul. Un chef celebru gătește în zona de luptă din Donețk, de pildă.
Dar iată și principalele știri ne-război ale dimineții:
- Premierul Ciolacu declară că e necesară o reformă fiscală, mai exact o alegere între cota unică și impozitul progresiv. Ambele presupun taxe mai mari.
- DNA cere ridicarea imunității parlamentare pentru ex-premierul PNL, Florin Cîțu. E acuzat de corupție alături de ex-miniștrii Sănătății USR, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
- Victoria Partidului Libertății și a liderului de extremă dreaptă, Geert Wilders, stârnește panică politică în Olanda și în cercurile europene.
PM Ciolacu invocă Bruxelles-ul și apocalipsa ca să deschidă discuția despre cota unică
Aflat la Forumul Dezvoltăm România, organizat de Intact Media Group, premierul Marcel Ciolacu a declarat, citat de G4Media, că va trebui:
„Să hotărâm pe o perioadă medie care e soluția cea mai bună. Vom menține cota unică, dar să fie cotă unică, creând un mediu concurențial corect, fără excepții, pe cota de 16%. Sau să mergem în zona de impozitare progresivă. Eu nu refuz niciuna dintre variante. Fiecare are și plusuri și minusuri”.
Cum e previzibil că re-deschiderea dezbaterii cotă unică vs. impozitare progresivă, mai ales în contextul nevoii acute de bani a Guvernului, va crea o furtună pe scena publică, PM Ciolacu și-a luat cel puțin două măsuri de precauție înainte de a deschide cutia Pandorei.
Mai întâi, a sugerat că presa și opoziția exagerează aspectele negative ale politicilor sale economice, „într-o epocă a breaking-news-urilor și a apocalipsei”. Apoi a aruncat responsabilitatea Comisiei Europene, spunând că reforma fiscală, respectiv sporirile de taxe implicite, ar fi fost cerute prin PNRR.
Dar reforma fiscală e asumată prin PNRR. Cu diferența însă că reforma fiscală presupune o împărțire mai echitabilă a poverii impozitelor, nu colectare la buget sub 30%, salarii teribil de inegale (vezi cazul judecătorilor acuzați de corupție în dosarul Păduri/ Hrebenciuc cărora li se vor plăti salarii + dobânzi, până la 2 milioane de euro, după cum scrie Europa Liberă) și creștere de taxe, acestea decizii sunt interne ale statului român și nimeni de la Bruxelles nu spune altceva.
Dar de ce sporiri de taxe? În afara de foamea de bani a guvernului din Republica de Rezervă România, în acest moment, impozitul pe dividende este de 8%, iar impozitul angajaților către stat este de 10%, cu povara fiscală comună angajator-angajat de aproape 43%. Adică pentru un salariu de 5.000 RON net, de pildă, angajatorul plătește 8740 RON. Puteți calcula singuri aici, cu sumele care vă privesc.
Pe de altă parte însă, câte lovituri își mai poate permite să încaseze PNL, partenerul de Coaliție?
Cota unică de 16% este considerată din decembrie 2004, când a fost votată (de un parlament abia ales și dominat de Alianța DA, cu care România a intrat în Uniunea Europeană), un etalon al politicilor liberale în sens larg, nu partinic, de încurajare a micilor business-uri și a marilor investiții deopotrivă.
Impozitul progresiv, deși practicat în majoritatea statelor dezvoltate, este privit prost de clasa mijlocie din România, dar și de mediile de afaceri. Unul dintre cele mai puternice argumente contra este incapacitatea autorităților de a gestiona transparent treptele de impozitare diferite și temerile că economia gri va înflori și mai tare.
Că lucrurile stau din ce în ce mai prost pentru PNL e atestat și supărarea exprimată public de președintele N. Ciucă. El s-a plâns că PSD îi fură parlamentari, notează Digi24. „Nu așa se lucrează într-o Coaliție”, a spus el.
Trei politicieni incomozi au dosare la DNA
Că PNL nu se simte prea bine o dovedește și anunțul că fostul președinte al partidului, premier și președinte al Senatului, Florin Cîțu, este acuzat de corupție în legătură cu achizițiile de vaccinuri anti-Covid în toamna lui 2021, informează Europa Liberă România.
Alături de ei, DNA îi cercetează penal pentru corupție și pe foștii miniștri USR, Vlad Voiculescu și REPER, Ioana Mihăilă. Alături de Florin Cîțu, ei reprezintă voci critice la adresa actualului guvern de Coaliție PSD-PNL.
SpotMedia, Libertatea și mulți alții pun deja la îndoială coincidența. Eu îmi amintesc și că înainte de alegerile locale din 2016, câștigate de influenta Gabriela Firea, contracandidatul PNL Ludovic Orban a fost acuzat penal până și-a retras candidatura.
Prin urmare, ridicarea imunității parlamentare, demers ce se face prin vot în Parlament, s-ar putea să fie un test critic în două direcții fundamental diferite. Ele sunt desenate de două atitudini complet diferite a celor doi lideri de partid, Nicolae Ciucă (PNL), respectiv Cătălin Drulă (USR).
Gen. Nicolae Ciucă, liderul actual al PNL, s-a dezis imediat de Florin Cîțu, predecesorul său la Palatul Victoria și singurul nume marcant din partid care s-a exprimat clar împotriva alianței cu PSD.
„Florin Cîțu își va da demisia din grupul senatorilor PNL. Nu putem spune că nu s-a întâmplat nimic”, spune el citat de Digi24. La fel, Ioana Mihăilă/ REPER, fostă PLUS, anunță că se retrage din funcții.
În timp ce USR se plasează pe o poziție complet diferită.
„Nu ne vor intimida. Ne-au trimis semnale să ne potolim. Să nu construim Polul de Dreapta. Să nu contăm în alegerile de anul viitor pentru care scenariul de culise e deja pregătit. Dosare activate când e convenabil politic, în campanie electorală, am mai văzut. Vlad Voiculescu este un om cinstit” scrie Cătălin Drulă, pe FB, citat de multe publicații.
Dacă logica lui Cătălin Drulă e corectă, e posibil ca dl. Ciucă să aibă o problemă tactică atunci când Parlamentul va programa votul pentru ridicarea imunității parlamentare. Liberalii, apropiați de finanțarea venită de la un guvern cu PSD, sunt refractari la „dosare activate când e convenabil politic”. Într-un astfel de climat, poate urma oricine.
Dar dacă logica gen. Ciucă este corectă, iar politicienii acuzați de corupție vor rămâne fără imunitate parlamentară, USR va încasa o lovitură politică puternică, politicienii anti-PSD dintre liberali vor tăcea și mai adânc decât o fac acum, iar PNL va strânge rândurile cu PSD.
Până când vor avea ceva de spus și alegătorii...
Geert Wilders câștigă, Olanda e în șoc
Și nu numai Olanda/ Țările de Jos, ci întreaga Europă, explică The Guardian și BBC care redă cele mai importante puncte care i-au atras pe alegători.
Pe scurt, este vorba despre restricții drastice în politicile legate de imigranți, un talent retoric remarcabil și de faptul că prea mulți candidați de centru i-au copiat intransigența față de străini așa că alegătorii au preferat originalul.
Aviz amatorilor din România care declară abia acum că au votat „da” la referendumul pentru familie, organizat în 2018 de liderul PSD, Liviu Dragnea, cel cercetat penal și apoi închis pentru corupție.
Revenind la liderul de extremă dreaptă din Țările de Jos, Geert Wilders, al cărui Partid al Libertății s-a plasat pe locul I în alegerile de miercuri, 22 noiembrie, o foarte exactă analiză din Adevărul remarcă șansele nule ale României de a intra în Schengen, dacă Wilders reușește să intre la guvernare (are nevoie de o coaliție).
Sub titlul „Trump al Olandei”, Politico desenează portretul lui Geert Wilders și trece în revistă efectele în aceeași ipoteză.
Există însă și europeni bucuroși de victoria liderului de extremă dreaptă din Olanda. Alți extremiști de dreapta.
Între aceștia, premierul maghiar, Viktor Orban. Parafrazând „The wind of change”, cântecul care a dominat căderea dictaturilor comuniste în 1989, liderul de la Budapesta i-a scris încântat că în Europa bate vântul schimbării.
Doar că în cealaltă direcție. Una care, din păcate, nu poate fi limitată cu banii Comisiei Europene.
În ziua în care spiritele democratice și liberale din Ungaria își declarau îngrijorarea față de Legea Protecției Suveranității, inițiată la Budapesta și menită să reducă la tăcere orice voce critică, Comisia Europeană a acceptat să trimită Guvernului Ungariei un miliarde de euro, supliment din PNRR.
Nu a făcut-o cu ochii închiși, ci în speranța că Ungaria nu va mai bloca acordarea ajutorului de iarnă pentru Ucraina, atrage atenția Europa Liberă. Milioane de oameni la limita rezistenței fizice și mentale, după un an și jumătate de război...
Alte subiecte:
- Un editorial New York Times face o listă de motive de recunoștință în politica americană. Așa cum e pusă problema, o pot face și vorbitorii de română. WP se limitează la o listă mai banală, una de cadouri.
- Banca centrală a Turciei a ridicat dobânda de referință la 40% în încercarea de a combate inflația. În România dobânda de politică monetară este de 7%.
Acestea fiind zise, week-end liniștit și toate cele bune,
Elena
