Linkuri accesibilitate

Moscova își poate trimite refugiații în Ucraina, cât de sigură e România și o medalie foarte controversată


O ședință a Consiliului Permanent de Securitate al Rusiei, la trei zile de la startul incursiunii Ucrainei în regiunea rusă Kursk, pe 6 august. Oficiali de rang înalt credeau atunci că situația nu va dura. Dar trupele ucrainiene își instalează și birori de comandă în zonă
O ședință a Consiliului Permanent de Securitate al Rusiei, la trei zile de la startul incursiunii Ucrainei în regiunea rusă Kursk, pe 6 august. Oficiali de rang înalt credeau atunci că situația nu va dura. Dar trupele ucrainiene își instalează și birori de comandă în zonă

Ucraina afișează grijă maximă față de civilii ruși evacuați. România e în NATO, dar e de ajuns? Se pare că nu: de la sistemul de sănătate de mare risc, la infrastructura strategică delabrată, la privilegii & corupție. Gimnasta Ana Bărbosu primește azi medalia disputată cu americanca Jordan Chiles.

Bună dimineața, dragi prieteni,

La zece zile de startul incursiunii ucrainene în regiunea rusă Kursk devine evident că succesul militar e doar o parte din plan. Mesajele politice ale Kievului sunt de natură să tulbure mult mai multe ape în Rusia

Dar iată principalele știri ale dimineții:

  • Oficiali ucraineni anunță că pot primi refugiați ruși din Kursk și vecinătăți pentru că „oamenii au nevoie de ajutor”.
  • Un reportaj Europa Liberă arată că haosul de pe Podul Giurgiu-Ruse e cauzat de partea română. Finanțarea ar putea fi europeană. Sau națională dacă statul ar face mai mult pentru combaterea corupției și a rețelelor de crimă organizată.
  • Gimnasta Ana Bărbosu intră azi în posesia medaliei olimpice de bronz. Disputa cu Jordan Chiles a devenit, din păcate, virală, oricât de rezervate au fost cele două sportive.

Ucraina deschide un birou administrativ în regiunea Kursk

BBC îl citează pe comandantul de rang înalt, Olesandr Sirsky, spunând că biroul administrativ are menirea de a menține ordinea și de a veni în întâmpinarea civililor afectați de ofensiva militară.

Biroul va funcționa în zona de aprox. 1.100 de km pătrați, controlată acum de trupele ucrainene.

Pe de altă parte, oficialitățile din Ucraina anunță că îi vor ajuta pe refugiații ruși în nevoie, inclusiv pe teritoriul ucrainean. Cu precizarea că e vorba despre acei ruși care înțeleg că războiul s-a mutat pe teritoriul lor din cauza „regimului totalitar” de la Moscova și că lucrurile vor evolua în acest fel.

Intervievat la Europa Liberă, istoricul accentuează exact acest punct: Ofensiva ucraineană trebuie să dureze până când rușii devin conștienți de absurdul regimului Putin.

Invitația adresată refugiaților din Kursk evidențiază și diferența dintre brutalitățile, furturile și abuzurile de tot felul comise de soldații ruși în Ucraina și felul în care înțeleg ucrainenii să se comporte.

Unul dintre cei mai influenți comentatori de la New York Times, David French, observă că atacul supriză din Kursk a dat peste cap propaganda lui Putin, a creat confuzie în cercurile puterii de la Moscova și a ridicat moralul ucrainenilor.

El atrage însă atenția asupra unor puncte cheie precum: 1. incursiunea Ucrainei în Rusia nu e o invaziei, cum ar fi tentați unii să spună, folosindu-se de imaginarul celui de-al Doilea Război Mondial, util Moscovei. 2. Nu e limpede încă cum ar putea folosi Kievul bucata controlată din Kursk la negocierile de pace. Dar este sigur că presiunea militară a UA diminuează forța trupelor rusești din Donbas, în estul țării, unde se duc lupte grele.

Pe de altă parte, Politico relatează că liderul autoritarist din Belarus, Alexander Lukașenko, aliatul Moscovei, a cerut celor două părți să se așeze la masa tratativelor și să încheie războiul.

Până la pace însă, forțele ruse din Kursk au dat anunțuri ca să angajeze lucrători pentru săpat tranșee, remarcă The Guardian.

Klaus Iohannis de Ziua Marinei: România e o țară sigură

În ciuda multiplelor „provocări de securitate”, România este astăzi o ţară sigură şi stabilă, înscrisă ireversibil pe calea dezvoltării democratice, alături de partenerii şi de Aliaţii din Uniunea Europeană şi din NATO”, a declarat președintele Iohannis pe fundalul Mării Negre și al steagurilor.

„E o țară sigură”. Sigur. Dar pentru cine? Exact în ziua în care Klaus Iohannis a făcut oficiul de a ține un discurs liniștitor, Europa Liberă a publicat, de pildă, știrea că șeful Poliției Constanța, demisionar după tragedia de la 2 Mai (un tânăr drogat aflat la volan a ucis două persoane și a rănit altele), a devenit consul în Pakistan.

În aceeași zi, publicația online Context atrage atenția că autoritățile își îndreaptă, fără succes și sens, lupta împotriva invaziei drogurilor contra consumatorilor, dar neglijează traficații și spălarea de bani care generează problema.

În același timp cu discursul președintelui, Adevărul publică diatriba președintelui Asociației Pacienților, Vasile Barbu, contra „feudalilor” din Sănătate. El susține că la Sf. Pantelimon se fac încă mari presiuni asupra celor care au semnalat moartea suspectă a 17 pacienți în trei zile, la Terapie Intensivă.

Jurnalista Ioana Dogioiu de la SpotMedia folosește o expresie pe care oricine a stat vreodată în spital pentru ceva un pic mai serios o înțelege perfect: „linia frontului”.

Astfel de știri apar zilnic, iar președintele, ca și premierul, au la dispoziție informații încă mai detaliate.

E posibil, de pildă, ca persoane influente de rang înalt să știe câte cazuri de infecții cu nosocomiale în spitale de tot felul sunt de fapt? HotNews relatează azi că la capătul a șapte ani de proces, părinții unui bebeluș mort din cauza infecției căpătate în spital, că infracțiunea cu pricina nu există în legea penală așa că au clasat dosarul.

Greu proces, strașnică dreptate într-o țară în care magistrații, cei mai bine plătiți speciali, nu mai prididesc acordându-și singuri privilegii.

Dar cum știm, în caz de urgență și necaz, „avem de toate” sau alții sunt de vină.

Celebra alții sunt de vină pare să fie valabilă și în cazul haosului de la vama Giurgiu-Ruse, acolo TIR-uri și mașini particulare stau la coadă ore în șir, suspendați deasupra Dunării, pe un pod nemodernizat complet de la construirea lui de ocupații sovietici ai ambelor țări, acum 70 de ani.

URSS nu avea în vedere libera circulație, dar voia să lege două state aflate sub aceeiași umbrelă roșie. Două state Schengen, cu un război la frontiere (inclusiv maritime) nu reușesc să se coordoneze. Există și posibilitatea unor bacuri complementare, dar aici de ce să nu meargă vina la bulgari?

Colega mea, Anca Grădinaru, împreună cu Dyliana Teoharova de la Europa Liberă Bulgaria, au fost la Giurgiu-Ruse și au aflat și ce au de spus șefii din cele două capitale. Imaginile sunt... memorabile. Explicațiile și mai și.

Dar ce se întâmplă în caz de accident? „Avem de toate” sau „alții sunt de vină”? Până una-alta, digi24 spune că e bine să fim atenți ce asigurări auto cumpărăm, să nu ne alegem cu „despăgubiri fantomă”.

Bronzul Anei Bărbosu, în România

Una dintre cele mai disputate și controversate medalii de la ediția 2024 a fost, desigur, cea primită în cele din urmă de Ana Bărbosu. E drept că americanca Jordan Chiles a făcut recurs, dar fără succes, după cum a relatat Europa Liberă.

Potrivit Washington Post, care a urmărit cazul, Jordan Chiles consideră decizia trimiterii medaliei la Ana Bărbosu drept „nedreaptă” și „o lovitură puternică”.

În mediile sportive și numai, a apărut întrebarea de ce juriul nu a decis să le acorde bronzul ambelor sportive. La nivelul performanței lor, nu ar fi fost chiar un compromis.

Alte subiecte:

  • Soția opozantului rus, Alexei Navalnîi, contestă rezultatele raportului oficial privind cauzele morții acestuia într-o închisoare de la Cercul Polar, notează NYT.
  • BBC continuă aventura descoperirii de noi lucrări ale lui Bansky la Londra. O aventură foarte frumoasă.
  • PressOne are ca întotdeana recomandări bune pentru zile liniștite, călduroase sau nu. Enjoy!

Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org, dar pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate cele bune,

Elena

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG