Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Miniștrii Justiției și de Interne din Uniunea Europeană ar urma să aprobe azi, 12 decembrie 2024, aderarea deplină (și cu frontierele terestre) a României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație. Austria și Olanda și-au exprimat acordul.
- Președintele Iohannis a convocat noul Parlament pe 20 decembrie, la ora 14:00. PSD, PNL, USR și UDMR discută despre cum și-ar împărți funcțiile într-un nou guvern.
- În Statele Unite, președintele ales Donald Trump ar urma sa semneze ordine executive (decizii care nu au nevoie de aprobarea Congresului) cu impact major încă din prima zi de mandat.
Fără controale la granița terestră cu Ungaria și Bulgaria
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, format din miniștrii Justiției și ai Afacerilor Interne din toate statele membre, ar urma să decidă azi data aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație. Aderarea deplină ar putea avea loc de la 1 ianuarie, detalii la Europa Liberă.
Reuniunea de la Bruxelles va începe în jurul orei 11:00, scrie Hotnews, iar pe agenda oficială se află „adoptarea unei decizii de stabilire a datei de ridicare a controalelor persoanelor la frontiera terestră internă cu şi între România şi Bulgaria”.
La 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Olanda și Austria par să fi renunțat la obiecțiile pe care le aveau față de acceptarea României și Bulgariei în Schengen:
- Miercuri, Parlamentul Țărilor de Jos (Olanda) a respins o moțiune a Partidul Libertăţii al extremistului Geert Wilders, care cerea guvernului să respingă aderarea celor două țări la Schengen, deci votul Olandei ar urma să fie „da”.
- Luni, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat că Austria renunţă la opoziția față de aderarea completă a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
„Să nu uităm ce am obținut și avem”, îndeamnă jurnalista Ioana Ene Dogioiu în Spotmedia. Progresul României nu a fost egal și nu atât de mare cât ar fi permis apartenența la UE, dar „toate acestea nu sunt vina UE. Ele sunt din vina propriei clase politice. […] Furia pe clasa politică nu ar trebui să se reverse și asupra UE, e ca și cum am da foc casei ca să scoatem câinele de sub pat. UE, NATO și acum Schengen este tot ce ni se putea întâmpla mai bine istoric și ar trebui să realizăm și să respectăm acest lucru”.
Despre ce înseamnă în mod practic apartenența la Schengen, aici.
Parlament nou, discuții vechi
PSD, PNL, USR și UDMR spun că vor încerca să formeze împreună o majoritate în noul Parlament, rezultat în urma alegerilor din 1 decembrie, pe care președintele României l-a convocat vinerea viitoare, pe 20 decembrie, la ora 14:00.
Într-un scenariu pe care românii l-au văzut repetat mereu și mereu în ultimii 35 de ani, partidele nu discută despre responsabilități, soluții, schimbări esențiale de oameni și de abordări, ci despre câte ministere va avea viitorul guvern (posibilele schimbări pe Euronews România) și despre cine ar putea fi candidatul comun la președinție („o încercare, nu o certitudine”, explică Libertatea).
Europa Liberă România continuă seria „Cine și ce a știut”, a articolelor despre instituțiile publice care ar fi trebuit să intervină pentru ca alegerile prezidențiale din România să nu ajungă să fie „viciate” de „actori statali și ne-statali”. Ediția de azi, semnată de Cezar Amariei analizează știrile fake și instigarea la ură pe net: ce sancțiuni prevede legea și de ce sunt atât de rar aplicate.
Tot de pe pagina noastră, o investigație despre soldații din Legiunea Străină care îl protejează pe Călin Georgescu.
Adevărul scrie despre sute de conturi de Facebook cu identități false, care îi promovează pe Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă, iar Politico.eu notează că alegerile prezidențiale din România, cu victoria din primul tur a ultranaționalistului Călin Georgescu, testează capacitatea Uniunii Europene de a acționa în domeniul digital.
Administrația Trump, vântul schimbării
Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, ar urma să facă schimbări majore încă din primele ore ale preluării mandatului, pe 20 ianuarie, scrie agenția de știri Reuters.
Ar fi vorba despre peste 25 de ordine prezidențiale executive (acestea nu au nevoie de aprobarea Congresului, dar pot fi mai ușor contestate în justiție) și directive menite să schimbe radical politicile care vizează domenii de la imigrație, până la energie.
Trump va încerca inclusiv să anuleze dreptul la cetățenie al copiilor născuți pe teritoriul SUA din părinți care nu sunt cetățeni, notează Reuters.
CNN scrie despre decizia directorului Biroului Federal de Investigații (FBI), Christopher Wray, de a demisiona o dată cu încheierea mandatului lui Joe Biden și analizează felul în care plecarea lui Wray și înlocuirea lui cu controversatul Kash Patel va cimenta controlul viitorului președinte asupra instituțiilor din justiție.
Presa americană scrie pe larg și despre nominalizarea făcută de Donald Trump la conducerea VOA – Vocea Americii, cea mai mare organizație media finanțată de la bugetul federal, care este destinată audiențelor internaționale. Aceasta ar urma să fie condusă de fosta moderatoare TV, Kari Lake – CBS News.
Lake are aceeași viziune ca a lui Trump asupra imigrației, e 0 susținătoare ferventă a președintelui ales, a candidat, fără succes, din partea Partidului Republican și i-a numit pe jurnaliști „monștri”, potrivit The New York Times.
De la Fox News, despre donația de un milion de dolari pe care șeful Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp), Mark Zuckerberg, o face pentru ceremonia de inaugurare a lui Donald Trump. Informația transmisă inițial de Wall Street Journal, e descrisă de CNN ca o încercare a lui Zuckerberg de a reveni la relații mai bune cu Donald Trump.
Facebook, Instagram și WhatsApp, platforme ale companiei Meta, nu au funcționat timp de câteva ore miercuri seară. Meta a invocat o „eroare tehnică”, scrie Euronews.
Alte știri:
- Rebelii care au preluat puterea în Siria promit dizolvarea forțelor de securitate ale regimului înlăturat Bashar al-Assad și închiderea închisorilor – Reuters, BBC.
- Bilanţul atacului rusesc de marţi asupra oraşului Zaporojie din sudul Ucrainei a crescut la zece morţi. Joi dimineață, armata rusă a atacat cu drone regiunea Herson.
- Meta, TikTok şi Google vor trebui să plătească pentru ştirile din Australia – The Guardian.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate bune,
Carmen
