Bun găsit,
Iată subiectele din această dimineață:
- Au mai rămas doi candidați pentru nominalizarea Republicanilor la alegerile din SUA: Nikki Haley și Donald Trump. Ron DeSantis s-a retras duminică din cursă.
- Războiul din Fâșia Gaza continuă și atrage țările din regiune într-un potențial conflict la scară largă.
- Sute de mii de germani au protestat împotriva partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), cerând ca acesta să fie interzis după ce unii membri au participat la o întâlnire unde s-a discutat deportarea în masă a imigranților.
Ron DeSantis abandonează cursa prezidențială
Unul dintre principalii candidați din cursa Partidului Republican din SUA pentru alegerile prezidențiale, Ron DeSantis, s-a retras și și-a exprimat susținerea pentru Donald Trump.
El a declarat că nu poate cere voluntarilor să-și petreacă timpul cu campania sa în lipsa unei căi clare spre victorie. În plus, bugetul lui DeSantis era în pericol, afirmă un donator al campaniei sale pentru CNN.
„Este implozia spectaculoasă a unui candidat care era văzut odinioară ca cea mai bună șansă de a-l detrona pe Trump din poziția de candidat al Partidului Republican în 2024”, scrie New York Times.
„Retragerea a fost culminația unui declin lung și agonizant”, scrie The Guardian.
Decizia lui DeSantis vine după o înfrângere devastatoare în statul Iowa, în care s-a aflat cu 30 de procente în spatele fostului președinte Trump. Campania lui DeSantis era destinată eșecului de la bun început, pentru că a fost prost organizată, scriu NBC, Politico și Time.
Potrivit Politico, DeSantis nu dorește să candideze ca vice-președinte nici împreună cu Trump, nici cu singurul contracandidat rămas în cursa pentru nominalizarea republicană, Nikki Haley, fosta ambasadoare a SUA la ONU. El ar prefera să se întoarcă în statul său, Florida, unde vrea să-și continue mandatul de guvernator.
Cine este Nikki Haley, ultima candidată rămasă în calea lui Donald Trump? Detalii esențiale într-un profil Reuters și mai pe lung în Politico.
Conflictul din Orientul Mijlociu se amplifică
Numărul morților din Fâșia Gaza a trecut de 25.000, potrivit BBC, la scurt timp după ce premierul Israelului, Beniamin Netanyahu, a spus că nu va accepta existența unei Palestine suverane sau a unei soluții cu două state.
Mii de israelieni au protestat împotriva modului în care guvernul a gestionat securitatea țării. Ei cer demisia lui Netanyahu, explică Haaretz.
Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, i-a răspuns lui Netanyahu și a spus că toți trebuie să recunoască dreptul palestinienilor să-și construiască un stat.
Ministrul de Externe al Israelului vizitează luni Bruxellesul pentru o serie de negocieri cu reprezentanții Palestinei și mai multor state arabe. Reprezentantul UE pentru politică externă, Josep Borrell, a spus că o soluție cu două state trebuie impusă și a acuzat Israelul că a dat bani Hamasului pentru a slăbi puterea Autorității Palestiniene. Mai multe în Politico. Condițiile de pace propuse de Borrell, în Euractiv.
Atacurile din Marea Roșie, în care s-au implicat actori externi - de partea militanților Houthi, Iranul și Hezbollah, și împotriva lor SUA și Marea Britanie - ar putea degenera, avertizează ministrul de Externe din Arabia Saudită. Prin Canalul Suez și Marea Roșie trece 10-15% din comerțul din lume, iar prelungirea crizei ar putea avea efecte majore asupra economiei globale, explică CNN.
În Damasc, Siria, 12 oameni au fost uciși într-un atac împotriva mai multor oficiali militari iranieni, pentru care sunt învinuiți israelienii, potrivit The Guardian. Iranul vrea să scoată trupele americane din Irak, scrie Middle East Eye.
Seria de atacuri asupra Siriei, Libanului, Irakului și Yemenului arată că războiul din Gaza ar putea declanșa un conflict regional la scară largă, scriu Reuters și Middle East Eye. Au avut deja de suferit pe seama asta Egiptul, Libanul și Iordania, care și-au pierdut 2,3% din PIB-ul combinat de la începutul războiului din Gaza, potrivit New York Times.
În Cornul Africii, apar tensiuni geopolitice între Somalia, Somaliland (un stat nerecunoscut internațional) și Etiopia pe tema unui port marin, conflict în care se implică și Egiptul, de partea Somaliei.
Nemții protestează împotriva Alternativei pentru Germania
Peste 300.000 de germani au protestat în weekend împotriva partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), care ar fi discutat într-o întâlnire secretă ideea de a deporta în masă imigranții din țară.
Despre întâlnirea secretă a politicienilor extremiști au scris pentru prima oară cei de la Correctiv. Articolul inițial, tradus din germană în engleză, aici. Mai multe, în newsletter-ul din 11 ianuarie.
La Berlin, s-ar fi strâns peste 100.000 de persoane, iar protestul din Munchen a fost anulat pentru că s-au strâns prea mulți oameni. Zeci de mii de germani au ieșit în stradă și în orașele din estul Germaniei, unde AfD se bucură de cea mai multă susținere. Mai multe detalii pe site-ul Deutsche Welle.
La proteste au participat și cancelarul Olaf Scholz și ministrul de Externe, Annalena Baerbock, precizează CNN.
AfD este, în sondajele curente de opinie, al doilea cel mai popular partid din țară. The Guardian avertizează că poziția favorabilă în sondaje i-a încurajat pe politicienii AfD să contempleze idei din ce în ce mai extreme. Reuters scrie despre apelul pro-democrație al politicienilor, mediului afacerilor și societății civile, care cer într-un glas oprirea mișcării de extremă dreaptă.
„Mă numesc Mario Muller și sunt un neonazist violent”, s-a prezentat la ședința secretă unul dintre participanți, care a jurat să lupte împotriva imigranților și celor de stânga. Reprezentanții AfD au acuzat jurnaliștii de la Correctiv că au folosit metode ale poliției secrete comuniste Stasi pentru a se infiltra în hotelul în care a avut loc întâlnirea.
„Dacă majoritatea germanilor pot cădea de acord pe un subiect, este faptul că n-o să repete chestia nazistă”, rezumă Politico, care asigură cititorii că AfD măcar nu beneficiază de o armată privată la fel ca naziștii în anii ‘30.
Alte subiecte:
- Pe site-ul Europa Liberă, despre oamenii cu dizabilități din România, marginalizați de angajatorii care aleg mai degrabă să plătească amenzi decât să-i angajeze.
- CNN scrie despre infestațiile cu șoareci și șobolani de pe frontul din Ucraina, care au îmbolnăvit sute de soldați de ambele părți, amintind de condițiile din tranșeele din Primul Război Mondial.
- Duminică s-au împlinit 100 de ani de la moartea lui Vladimir Lenin. The Guardian scrie despre moștenirea complicată a liderului Revoluției Bolșevice în Rusia de astăzi.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
O săptămână ușoară,
Sabina