Linkuri accesibilitate

Mircea Diaconu vrea interzicerea telefoanelor mobile în școli, reglementarea accesului minorilor la internet, revenirea la uniforme


Mircea Diaconu este susținut de ProRomânia și de ALDE în campania electorală

Mircea Diaconu, candidatul ProRomânia și al ALDE, care participă la alegerile prezidențiale cu sloganul „Un Om”, are un program electoral care cuprinde un capitol condensat de propuneri.

„Trăim în epoca internetului și a telefonului mobil, dar nu toate consecințele sunt pozitive”, scrie Mircea Diaconu în capitolul despre inovație și cercetare, în care este inclusă și educația. Actorul Diaconu propune, de aceea, „reglementarea accesului la internet pentru minori”, „interzicerea telefoanelor mobile”, „controale anti-drog în școli” și revenirea la uniforme.

În același capitol, figurează și propuneri precum clase de zece copii la școlile rurale și profesori care să facă naveta în sate și comune, pentru a înlocui deplasarea școlarilor la distanțe mari între localități. Diaconu este de părere și că elevii ar trebui să petreacă mai mult timp la școală sau că profesorii ar trebui să aibă mai multe grade profesionale de atins, pentru a fi motivați și a nu se plafona, întrucât, spune programul candidatului „Un Om”, în zilele noastre un profesor ajunge în doar 12 ani la gradul didactic maxim.

Mircea Diaconu nu dorește, asemenea altor candidați, modificarea Constituției și nici nu intenționează să redefinească rolul președintelui țării, care a fost, în ultimii ani, supus interpretărilor CCR, prin reduceri succesive ale atribuțiilor prezidențiale.

Programul „Cu bună-credință pentru România”, este structurat pe

  • domeniul energetic, unde propune, între altele, punerea în funcțiune a reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă, o moștenire a regimului comunist pe care nicio guvernare postdecembristă nu a reușit să o valorifice. Diaconu nu se încumetă la o propunere strategică, nu se pronunță dacă trebuie continuat sau nu memorandumul încheiat de Guvernul PSD, care presupune preluarea reactoarelor amintite de către o companie de stat chineză. Diaconu propune realizarea unui grup energetic, format din aceste două reactoare nucleare și grupul Rovinari, aflat în criză funcțională, pe care guvernul Dăncilă l-a închis parțial din cauza unor probleme tehnice. Preocuparea pentru Rovinari și Complexul Energetic Oltenia, din care face parte, coincide cu strategii lansate declarativ de Victor Ponta, liderul formațiunii ProRomânia, care susține candidatura lui Mircea Diaconu. Ponta, fost premier, este la al patrulea mandat de deputat de Gorj, acolo unde se află Rovinari, și este, în același timp, un promotor al relațiilor cu R.P.Chineză.
  • în sectorul transporturilor, oferta lui Mircea Diaconu nu promite autostrăzi sau șosele, o temă de aprinse nemulțumiri în România, pentru că, afirmă candidatul, este nerealist „nu se pot construi peste noapte”. Diaconu propune „un consens național” care să transforme România într-un nod european de transport, cu porturi și poduri peste Dunăre, realizate din fonduri europene
  • agricultura se află în lista de promisiuni electorale a lui Mircea Diaconu, foarte probabil pentru că mizdează pe votul din mediul rural. Propunerea sa este „ a agregării în mari suprafețe agricole”, o sintagmă care a fost intens folosită de Ion Iliescu, pe vrmea când se opunea restituirii pământurilor confiscate de regimul comunist. Ca și Ion Iliescu, dar și ca marea majoritate a liderilor social-democrați, Mircea Diaconu pledează pentru unificarea micilor proprietăți care au fost reconstituite după anul 2000.

Filonul iliescian este prezent în programul lui Mircea Diaconu, pentru cei care își amintesc de politica autohtonă a anilor 90 și până în 2004. Mircea Diaconu are o analiză a ultimilor 30 de ani, care ocupă cel mai aplu spațiu al programului său, în care pledează pentru „consens” și chiar amintește în acest sens Declarația iliesciană de la Snagov, din 1995 (pactul partidelor de la acea vreme pentru integrare euro-atlantică).

Aceeași analiză asupra ultimilor 30 de ani definește mandatele președinților pe care i-a avut România recentă.

  • Ion Iliescu, perioada de încercări de stabilizare a României, fără trimitere la cercetarea fostului președinte în Dosarul mineriadei din iunie 90.
  • Emil Constantinescu, marea schimbare, întoarcerea spre Vest
  • Traian Băsescu, acapararea instituțiilor statului (primul mandat), urmată de acapararea puterii absolute (în al doilea mandat)
  • Klaus Iohannis, dezbinarea poporului pas cu pas

Politica externă

Deși nu pledează pentru schimbarea rolului președintelui, Mircea Diaconu spune că politica externă trebui lăsată în controlul Ministerului de Externe și al Senatului. „Președintele doar trebuie să realizeze consensul”, arată programul. Recentele polemici între președintele Iohannis și fostul premier Dăncilă în chestiunea mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim au lăsat netranșată o dispută care a început în timpul administrației Băsescu, aflată în conflict cu premierul acelor vremuri, Victor Ponta, cu privire la primatul în politica externă între șeful statului și șeful Executivului.

„Șubrezirea „armistițiului” dintre Occidentul euro-atlantic și Rusia face din această graniță de est un punct nodal pentru securitatea întregii Europe și proiectează România într-o nouă situație strategică. România este prin excelență spațiul care poate asigura echilibrul strategic între puterile euro-atlantice și cele euro-asiatice”, este premisa de la care pornește Diaconu.

El pledează pentru stabilirea unei voci mai puternice a României în cadrul Alianței NATO și în interiorul UE.

În privința parteneriatelor, candidatul cu sloganul „Un om” afirmă că „parteneriatul strategic cu SUA este o componentă esențială a acestei rețele, dar asta nu presupune minimizarea altor parteneriate de acest tip, cum ar fi cele cu Marea Britanie, Franța, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, dar și cu Japonia, Turcia, Azerbaidjan”.

În această enumerare nu se află China, care figurează între țările menționate în program ca ținta „dezvoltării relației istorice de colaborare în toate laturile sale”. China este privită de aliații NATO și de Statele Unite, în termeni de competitor agresiv, mai ales pe fondul ascensiunii sale militare.

Rusia este percepută în program ca un factor agresiv în regiunea Mării Negre, iar Diaconu se raportează, fără să intre detalii, pentru rolul stabilizator al României în regiune.

De asemenea, Diaconu pledează pentru relații apropiate cu Republica Moldova și pentru responsabilizarea guvernului de la București pentru menținerea țării pe parcursul european.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG