Oferta electorală pentru candidatul la președinție Theodor Paleologu este diferită și nuanțată de programul politic al partidului care îl susține la aceste alegeri, PMP, condus de Traian Băsescu.
Paleologu a preluat câteva dintre temele care au definit mandatele prezidențiale ale lui Traian Băsescu, însă există o delimitare cu tușe asumate față de fostul șef al statului.
Dezbatere despre regimul politic
Theodor Paleologu pledează pentru o republică prezidențială, în care primului om în stat îi stă în putere să dizolve Parlamentul unicameral, populat de 300 de membri. Este preluat și adus în actualitate, așadar, de la referendumul din 2009, rezultatul referendumului pe care Traian Băsescu îl convocase odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale, adoptat de peste 80% dintre participanți. Este, deopotrivă, reluat demersul lui Traian Băsescu din al doilea mandat, de a spori atribuțiile șefului statului, eșuat din cauza opoziției USL.
Modificarea Constituției pornește însă, după cum afirmă fostul ambasador, acum candidat la Președinție, de la o dezbatere. Paleologu arată că, înainte de a decide regimul politic - republică prezidențială, semiprezidențială (cum este definită acum încadrarea politică) sau republică parlamentară - trebuie tranșată problema monarhiei. Palologu precizează că nu promite revenirea la monarhie, însă, „din respect pentru igiena identitară” a țării, trebuie mai întâi dezbătut dacă o formă de organizare a statului ar putea să fie, sau nu, monarhia. Paleologu, care s-a declarat în mai multe rânduri monarhist, asemenea tatălui său, Alexandru Paleologu, recunoaște că șansele revenirii la regalitate sunt minime.
Paleologu vorbește despre modificarea Constituției, de pe poziția candidatului unui partid creditat în sondajele de opinie cu aproximativ 5%, aflat în afara oricărei alianțe politice. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 2/3 din corpul legislativ. Mai important, inițiativa de schimbare a legii fundamentale le aparține Guvernului, parlamentarilor sau cetățenilor, nicidecum președintelui.
- președinte cu atribuția de a-l demite pe primul ministru
- statutul CCR - dacă se desființează sau este schimbată modalitatea de numire a unor judecători de carieră
sunt alte câteva teme de schimbare a Constituției, pe care reprezentantul PMP o consideră generatoare de blocaje politice.
Președintele învățător
Creșterea progresivă a bugetului alocat Educației până la 6 procente din PIB este una dintre promisiunile lui Paleologu, deși nu președintele este cel care decide alocările de buget, ci Guvernul, care are nevoie de aprobarea Parlamentului. În actula procedură indicată de Constituție, președintele poate cel mult să întoarcă o dată legea de la promulgare sau să o conteste la CCR. Procentul este menționat deja în Lgea Educației, însă guvernele care s-au succedat în timp au avut alte priorități financiare.
Banii mai mulți pentru educație ar urma să fie folosiți pentru plata unor salarii mai mari pentru profesorii de școală și liceu și, de asemenea, a mai multor burse asigurate pentru tinerii din Republica Moldova. Nu este explicată însă noua categorie pe care o propune oferta sa electorală - profesorii misionari” - care ar urma să lucreze ca voluntari în școlile rurale.
Desființarea inspectorilor din învățământ, pregătirea serioasă a profesorilor, înmulțirea universităților cu acreditare internațională, sunt, de asemenea, promisiuni sumar prezentate mai cu seamă din perspectiva aplicării lor.
Capitolul prezintă o viziune închegată în privința educației, care propune eliminarea învățării mecanice și înlocuirea cu gândirea creativă și, mai ales, critică. Sunt elemente din ampla reformă pe care o prezentase între 2005-2009 Mircea Miclea, în cadrul unei comisii prezidențiale, care a fost aplicată apoi de ministrul Daniel Funeriu și abandonată ulterior de guvernele PSD.
Securitate și politică externă
Theodor Paleologu propune cheltuieli militare de 2,5% din PIB și susține poziția SUA de a încuraja cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB pentru țările NATO. Geostrategic, programul se poziționează în favoarea promovării unui acord pentru neproliferarea armelor nucleare între SUA, Rusia și China. Propunerea are legătură cu renunțarea la Tratatul INF, de dezarmare nucleară și pe fondul ascensiunii militare a Chinei, care a ajuns să fie al doilea cel mai mare stat în privința cheltuielilor militare, după Statele Unite.
Doar enumerată, fără o dezvoltare, în oferta electorală a lui Theodor Paleologu regăsim și o propunere de „consolidare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și SUA”, care reprezintă o soluție la pozițiile divergente între cele două părți în privința cheltuielilor militare, a armatei europene și a tarifelor pentru comerț. Este o diferență față de programul PMP din campania pentru alegerile europarlamentare, când Traian Băsescu susținea prioritatea relațiilor cu SUA și cu NATO, în detrimentul susținerii unei armate europene. De asemenea, este și o nuanță introdusă de Paleologu, în raport cu definirea - în programul politic al PMP - a parteriatului strategic cu SUA ca „dimensiunea fundamentală a politicii externe și de securitate a României”.
În relația cu Republica Moldova intervine, de asemenea, o schimbare, vorbindu-se despre sprijinirea tehnică și politică a aplicării acordului de asociere UE-Republica Moldova, precum și asigurarea interconectării infrastructurii rutiere, feroviare și energetice, în vreme ce documentele PMP și declarațiile liderilor săi au avut o temă de campanie exprimată direct - unirea cu Republica Moldova. PMP, în special Traian Băsescu, au un bazin electoral constant dincolo de Prut.
De asemenea, este promisă și o reformă a serviciilor secrete românești, un demers care, la nivelul legislativ, pe care îl invocă Theodor Paleologu, nu a avut succes, acestea funcționând după legi adoptate în anii 90.
Facebook Forum