Mircea Geoană candidează la Președinția României după ce, în ultimii cinci ani, a fost secretar general adjunct al Alianței Nord Atlantice (NATO). Din această funcție, el a văzut Planul Victoriei pentru Ucraina, pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a prezentat aliaților în avans.
Mircea Geoană spune că planul pentru pace al liderului de la Kiev nu include cedarea de teritorii Rusiei dar, completează fostul oficial NATO, „la un moment dat, se va ajunge la o discuție” despre cât teritoriu ucrainean va rămâne sub ocupația Rusiei și cât va putea menține Ucraina, în funcție de „definiția victoriei”.
Geoană spune că, deși pe frontul din Ucraina situația este complicată acum, ea nu este dramatică și în nici un caz Rusia nu ar avea resurse să ajungă până la Odesa.
În interviul acordat Europei Libere, Mircea Geoană spune că nu există încă un consens în rândul aliaților cu privire la aderarea Ucrainei la NATO, care este un element „politic și strategic”.
Fostul secretar general adjunct al NATO crede că președintele Volodimir Zelenski și poporul ucrainean încă au resurse și ajutor extern pentru a lupta cu Rusia.
Mircea Geoană crede că, în ceea ce privește violarea spațiului aerian al României prin drone „iraniene” trimise de Rusia, răspunsul ține mai degrabă de autoritățile de la București decât de NATO.
„Este o decizie națională și legislația noastră încă nu este suficient de clară cu privire la ce dai jos, cu ce dai jos și în ce ordine dai jos”, explică Geoană.
Pentru România, este foarte important ca Ucraina să rămână independentă, adaugă el.
„Pentru noi, întrebarea cea mai importantă este dacă nu cumva o așa zisă pace ar fi, de fapt, un armistițiu care ar permite Rusiei să se înarmeze suplimentar și să revină după șase luni, după un an de zile, cu un nou război. Și aici intervine discuția și mai complicată legată de apartenența Ucrainei la Uniunea Europeană și eventual, la NATO.”
Cele mai importante declarații ale lui Mircea Geoană
- Despre planul de pace al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski:
„El (n.r. președintele Volodimir Zelenski) spune: «Dați-ne mai mult ca să terminăm războiul mai repede!» (…) Nu vine în acest moment cu așa ceva (o cedare a teritoriilor din vestul Ucrainei, n.red.). La un moment dat, se va ajunge la o discuție despre cât teritoriu, în ce condiții.”
- Despre riscul ca Armata Rusă să ajungă în Ucraina, până la Odesa:
„Nu vor ajunge la Odesa. (…) Rusia nu are încă resurse.”
- Despre nedoborârea dronelor trimise de Rusia în spațiul aerian al României:
„Este o decizie națională și legislația noastră încă nu este suficient de clară cu privire la ce dai jos, cu ce dai jos și în ce ordine dai jos.”
- Despre vizita privată realizată de Mircea Geoană la Moscova în 2009, în timp ce candida la Președinția României prima dată:
„- În 2009, când am fost în vizită, Medvedev (n.r. Dmitri Medvedev – președintele Rusiei între 2008 și 2012) de abia preluase președinția Federației Ruse. (...) În acel moment, eram candidat la Președinție și nu puteam să antrenez statul român într-o vizită exploratorie.
- Care au fost rezultatete acelei vizite pentru dumneavoastră și pentru România?
- Niciunul! Niciunul. N-am câștigat președinția României deci niciunul!”
- Despre riscurile din Statele Unite în prag de alegeri prezidențiale și după acest moment:
„Îmi e teamă să nu văd America măcinată din interior de un război cultural și de diferențe care în loc să le permită să facă ceea ce știu să facă cel mai bine, să creeze prosprioritate, să apere democrația, să lucreze cu aliații săi, inclusiv cu România, să nu mai poată să o facă. Pentru că internul o macină atât de tare, încât nu mai poate să mai aibă limpezime, resurse, claritate și consecvență în rolul său global extrem de important.”
În același interviu, Mircea Geoană spune că Rusia poartă un război hibrid în Occident, precum și în România.
De ce a ales președintele Senatului și numărul 2 în CSAT, Mircea Geoană, să meargă la Moscova în vizită privată
Mircea Geoană candidează pentru a doua oară la funcția de președinte al României. În 2009, el s-a luptat electoral cu Traian Băsescu, care a și câștigat Președinția României.
Diferența de voturi între câștigător și perdant a fost de mai puțin de un procent, adică de aproximativ 70.000 de voturi.
În dezbaterea televizată de dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, Traian Băsescu l-a forțat pe Mircea Geoană să admită că mersese acasă la controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, fost patron al postului Realitatea TV.
Vântu a fost condamnat definitiv în mai multe dosare penale, inclusiv la pedepse cu închisoarea, între altele, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, în dosarul prăbuşirii Fondului Național de Investiții.
În martie 2011, Hotnews a publicat un articol în care a citat o telegramă transmisă de Ambasada SUA de la București la Washington, înainte de finala alegerilor prezidențiale din toamna anului 2009, în care diplomații acreditați în România ar fi scris despre șansele lui Mircea Geaonă de a ajunge președinte și despre deplasarea sa Moscova.
„Deși Geoană se confruntă cu critici după dezvăluirea a doua vizite secrete la Moscova în 2009, campania sa n-a fost afectată de subiect. Călătoria cea mai recent dezvăluită a implicat faptul că Geoană s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vântu”, cita Hotnews în 2011, din telegrama atribuită Ambasadei SUA la București.
Acum, când candidează pentru a doua oară la funcția de președinte al României, în studioul Europei Libere, Mircea Geoană a refuzat să răspundă mai multor întrebări pe tema deplasării sale la Moscova, în 2009, când a fost în interes privat, spune politicianul.
Geoană susține că nu vede relevanța subiectului vizitei sale la Moscova. Sunt „speculații total neavenite”, spune el.
Întrebat de ce a mers în interes privat la Moscova, în 2009, ca să se întâlnească cu înalți oficiali ruși, deși era președinte al Senatului României, așadar al doilea om în stat, Mircea Geoană a răspuns că nu a vrut să antreneze statul.
În 2009, Mircea Geoană era și președinte al PSD, aflat la putere, dar și vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În această ultimă funcție, Geoană a ajuns la insistențele sale, deși legea specifică nu prevedea ca președintele Senatului să fie membru al CSAT.
Ulterior, Curtea Constituțională a decis că decizia prezenței președintelui Senatului în CSAT fusese neconstituțională.
Redăm dialogul exact dintre Mircea Geoană și Anca Grădinaru:
„- În 2008, Putin a fost la summit-ul NATO de la București. În 2009, când am fost în vizită, Medvedev (n.r. Dmitri Medvedev – președintele Rusiei între 2008 și 2012) de abia preluase președinția Federației Ruse.
- Dar de ce nu v-ați dus în calitate de președinte al Senatului României și a trebuit să vă duceți în calitate privată?
- Pentru că în acel moment eram candidat la Președinție și nu puteam să antrenez statul român într-o vizită exploratorie.
- Care au fost rezultatele acelei vizite pentru dumneavoastră și pentru România?
- Niciunul. Niciunul. N-am câștigat Președinția României, deci niciunul.
- Asta ați urmărit să câștigați mergând la Moscova?
- Nu. Am urmărit să am o relație relativ normală cu un vecin foarte important într-o vreme care Rusia era partener strategic al NATO.”
Cum vede Mircea Geoană, fost ambasador al României la Washington, Statele Unite, înainte de alegeri
Pe 5 noiembrie, în Statele Unite vor avea loc alegeri prezidențiale.
În cursa pentru alegerea celui de-al 47-lea președinte al SUA se află, pe primele două locuri, democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.
Fost ambasador al României în Statele Unite, Mircea Geoană spune că riscul accentuării divizării societății și mai mult, din cauza disputelor cauzate de migrația în SUA, este major.
Iar asta va afecta nu doar echilibrul din SUA ci și relațiile Statelor Unite cu aliații săi din lume, inclusiv cu România, completează Mircea Geoană.
„Cred că, în clipa de față, există un risc, acel creuzet care primea imigranții talentați sau mai puțin talentați din toată lumea să ajungă la un nivel de saturație și tensiunea din societate, acest clash cultural din America să creeze, dintr-o țară formidabilă, disfuncții politice și dificultatea de a crea un front unit”, spune Mircea Geoană.
Totodată, candidatul la alegerile prezidențiale crede că lumea are nevoie de „o Americă implicată în plan global”.
„Teama îmi e, ca prieten al Americii și om care a pus bazele Parteneriatului strategic (dintre România și SUA), să nu văd America măcinată din interior de un război cultural și de diferențe care în loc să le permită să facă ceea ce știu să facă cel mai bine, să creeze prosprioritate, să apere democrația, să lucreze cu aliații săi, inclusiv cu România, să nu mai poată să o facă. Pentru că internul o macină atât de tare, încât nu mai poate să mai aibă limpezime, resurse, claritate și consecvență în rolul său global extrem de important”, conchide Mircea Geoană.
Înainte de alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestui an, Europa Liberă i-a invitat la un interviu pe principalii cinci candidați, ca să răspundă mai multor întrebări cu privire la: apărarea națională, politica externă a României, politici publici legate de statul de drept și combaterea crimei organizate, precum și aspecte definitorii pentru principalele ideologii politice: religie în școli, avort, parteneriatul civil între persoane de același sex.
Redacția a trimis invitații, în luna septembrie, candidatului independent Mircea Geoană, președintelui Partidului Social Democrat (PSD), premierului Marcel Ciolacu, președintelui Partidului Național Liberal (PNL), lider al Senatului, Nicolae Ciucă, președintei USR, Elena Lasconi, și președintelui Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion.
Deocamdată, doar președinta USR, Elena Lasconi, și candidatul independent Mircea Geoană au răspuns invitației Europei Libere de a explica cetățenilor români ce crede fiecare despre principalele probleme ale țării care țin de atribuțiile președintelui României sau care frământă societatea.
Alegerile prezidențiale au loc pe 24 noiembrie (turul I) și 8 decembrie (turul II).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
