O coaliție a partidelor de centru dreapta nu a mai avut majoritatea în Parlament de aproape un deceniu. În acest timp PSD a dominat forul legislativ în diferite alianțe. Primul test al noii Coaliții este să asigure coerență între procesul legislativ și cel executiv, pentru a putea genera reformele promise în timpul campaniei electorale.
Primul avantaj major al guvernului Cîțu este că are ca aliat Parlamentul, dominat de o majoritate formată din PNL, USR-PLUS, UDMR și grupul minorităților naționale. Spre deosebire, guvernul Orban a lucrat anul trecut sub presiunea unui Parlament ostil, controlat de PSD, în care proiectele guvernamentale erau schimbate radical. Din acest motiv, multe inițiative guvernamentale au fost blocate sau întârziate, iar lupta politică s-a terminat prin decizii ale Curții Constituționale. În tot acest context, un rol deosebit de important l-a avut Avocatului Poporului, votat în timpul majorității controlate de PSD.
Ultimul for legislativ în care majoritatea a avut o viziune de centru dreapta a fost în 2012, și atunci doar în prima jumătate a anului. La acea vreme, guvernul Boc se erodase mult din cauza crizei economice din 2009 – 2010 și a fost incapabil să mai impună măsuri importante, precum reforma în sănătate, dorită pe atunci de președintele Traian Băsescu.
Majoritate fragilă, doar 11 voturi în plus
Prima sesiune legislativă va testa și coeziunea coaliției de guvernare, care trebuie să facă față provocărilor pandemiei de coronavirus, dar și problemelor economice. Liderii celor trei partide au recunoscut că alianța este una de conjunctură, după ce PNL nu a reușit să câștige alegerile parlamentare în fața PSD.
Majoritatea este fragilă iar plecarea unui partid din coaliție ar echivala cu probleme majore în plan legislativ. Sunt doar 11 voturi în plus la debutul sesiunii parlamentare. Un sprijin important poate veni din partea minorităților naționale, un grup care deține 18 voturi în Camera Deputaților.
O temă avansată în timpul campaniei electorale, revizuirea Constituției, iese din discuție în lipsa unei colaborări cu PSD. Astfel, modificarea majoră a Legii Fundamentale nu poate avea loc în timpul mandatului lui Klaus Iohannis, cu excepția situației în care social-democrații ar fi de acord cu o astfel de variantă.
Prima dispută în Coaliție: bugetul și cearta pe bani
Primul impas în interiorul majorității parlamentare poate fi întocmirea bugetului de stat pentru 2021. Toate partidele cer mai multe fonduri pentru ministerele pe care le reprezintă, iar consensul nu se realizează facil.
Liberalii au rămas cu frustrarea că au pierdut la negocierile privind formarea Guvernului ministerele cu bani, iar Florin Cîțu are misiunea de a transmite electoratului că PNL își menține promisiunea de a dezvolta România.
USR pune accentul pe fondurile europene, dar nu ezită să ceară mai multe fonduri naționale pentru Ministerul Transporturilor, unde se află Cătălin Drulă.
UDMR pare că a prins lozul cel mare când a obținut Ministerul Dezvoltării, dar ministrul Mediului a început deja să se plângă de bugetul care i s-a propus.
Președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări separat, dar a avut o discuție și cu liderii formațiunilor de la putere. Mesajul a fost ferm: nu construiți un buget cu un deficit mai mare de 7% și nu vă legați șireturile unii altora.
Cearta pe bani poate deschide astfel o primă fisură în cadrul Coaliției de guvernare, chiar dacă momentul va fi depășit prin adoptarea legii bugetului.
Pensiile și alocațiile, subiecte fierbinți
Toate partidele de la putere s-au convins că bugetul nu poate susține o majorare a pensiilor cu 40%. Coaliția de guvernare trebuie să vină cu o viziune nouă despre politica statului în privința alocărilor bugetare. Numai că aceasta lipsește, iar PNL, USR-PLUS și UDMR par să aibă viziuni diferite.
Deși sunt de acord că majorarea cu 40% este o sinucidere economică, liderii partidelor de la guvernare nu au ajuns la un acord în privința majorării pensiilor: dacă să fie egală cu rata inflației sau cu 8% de la 1 septembrie. Cei care insistă pentru a doua variantă sunt reprezentanții UDMR, foștii colaboratori ai PSD în Parlament.
Premierul Cîțu a explicat că majorarea pensiilor cu 14% față de anul trecut reprezintă un efort bugetar de 8 miliarde de lei. Liderii coaliției și parlamentarii majorității vor trebui să găsească rapid un mesaj unitar pe acest subiect.
„Repararea” Justiției și desființarea Secției Speciale. Care sunt pașii?
Marea promisiune a partidelor de centru dreapta a fost desființarea Secției Speciale și „repararea” legilor justiției. În timpul guvernării PSD, PNL și USR-PLUS au câștigat puncte electorale importante care le-au ajutat să ajungă la putere, prin promisiunile legate de justiție.
Recâștigarea credibilității în fața partenerilor externi, schimbarea atitudinii politicului față de justiție și un proces legislativ transparent sunt așteptările de la noua majoritate parlamentară.
De asemenea, Guvernul trebuie să se abțină să adopte Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției pentru a respecta rezultatul referendumului convocat de președintele Iohannis în primăvara lui 2019. Rezultatele acțiunii majorității parlamentare vor trebui să devină palpabile rapid pentru a arăta determinarea noii coaliții de centru dreapta pe un subiect sensibil.
În acest moment, sunt poziții divergente în interiorul coaliției privind calea de urmat după desființarea Secției Speciale.
Depolitizarea TVR și SRR sau reforma mereu amânată
Schimbarea conducerii Televiziunii Publice, dar și a Radioului Public sunt ținte ușoare pentru noua majoritate parlamentară. Rapoartele de activitate ale celor două instituții stau la sertar de mai bine de doi ani, la dorința PSD.
Provocarea nu o reprezintă doar acest pas. Coaliția trebuie să demonstreze că propune o viziune nouă, o reformă legată de conducerea celor două instituții. Simpla înlocuire a șefilor nu ar reprezenta decât un demers politicianist simplist.
În acest moment, la nivelul majorității parlamentare s-a format un grup de lucru care să discute varianta noii legi privind funcționarea TVR și SRR. Obiectivul este ca proiectul legislativ să fie supus dezbaterii publice în luna februarie. Tema este considerată una abordabilă după votul dat pentru buget.
Reformele care așteaptă: educație, sănătate, administrație
Constituirea în grabă a Coaliției de guvernare nu a cristalizat modul în care cele trei partide înțeleg reforma în domenii cheie precum educație, sănătate sau administrație. Cuvântul „reformă” este cel mai des întâlnit în discursul public al liderilor coaliției și al președintelui Klaus Iohannis.
În spatele ușilor închise, prima lună de guvernare a fost rezervată împărțirii funcțiilor și mai puțin discuțiilor aplicate despre cum se face reforma și în ce domenii. Unii reprezentanți ai majorității parlamentare recunosc că reforma este greu de realizat în actualele condiții economice, sanitare și politice.
Pandemia de COVID-19, vaccinarea, economia
Menținerea economiei pe linie de plutire, în parametri de stabilitate macroeconomică, majorarea investițiilor în infrastructură și finalizarea campaniei de vaccinare sunt obiective mai realiste pentru coaliția de guvernare și majoritatea parlamentară decât marile reforme enunțate.
Obiectivul anunțat de premierul Cîțu este ca până în luna septembrie să fie vaccinate peste 10 milioane de persoane. Ritmul actual de vaccinare nu este unul încurajator pentru atingerea țintei, dar autoritățile mizează pe faptul că aprobarea mai multor tipuri de vaccin va accelera procesul.
Apropierea de ținta de zece milioane de persoane vaccinate sau realizarea ei constituie un obiectiv important al actualei guvernări. Vaccinarea unui număr mic de persoane va constitui un eșec pentru guvern și Coaliție.
Eliminarea oamenilor PSD din instituții cheie
Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și Renate Weber, Avocatul Poporului, sunt persoane indezirabile pentru actuala Coaliție de guvernare.
Președinții PNL și USR au declarat că schimbarea celor două persoane din funcțiile deținute reprezintă obiective ale majorității parlamentare. În campania electorală de anul trecut s-a avansat și teoria reformării Curții Constituționale, în special a modului de numire a judecătorilor.
Liderii Coaliției, un ochi la guvern, altul la partid
O problemă în unitatea acțiunii parlamentarilor coaliției o reprezintă apropierea Congreselor pentru desemnarea conducerilor PNL și USR-PLUS. Taberele din cele două partide vor avea agende proprii, pe lângă cele legate de guvernare. Parlamentarii se vor uita astfel când votează legi la interesele de partid, dar și la cele ale grupării din care fac parte.
Ludovic Orban și Dan Barna vor sta astfel cu un ochi pe procesul legislativ și executiv, dar vor trebui să fie foarte atenți și la mișcările din interiorul partidelor pe care le conduc.
Președintele PNL va trebui să gestioneze relația cu premierul Florin Cîțu, iar lunile următoare vor arăta care este raportul de putere între cei doi. Din postura de președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban va dori ca Parlamentul să nu fie doar o anexă a Guvernului în care să fie votate proiectele venite de la Palatul Victoria.
În contrapondere, nici Florin Cîțu nu va accepta să fie un executant al măsurilor decise în forul legislativ. Modul în care cei doi vor coopera va avea un impact major asupra guvernării și acțiunii în Parlament.
Vicepremier în acest moment, Dan Barna este posibil să intre în competiție cu Dacian Cioloș sau cu alți miniștri din guvernul Cîțu pentru funcția de președinte USR-PLUS. O situație delicată în care membri ai Guvernului se vor duela pentru supremație în partid.
Istoria post-decembristă a arătat că, în România, coalițiile nu rezistă un mandat de patru ani. Certurile apar inerent și conduc la spargerea majorității formată după alegerile parlamentare și reconfigurarea unei alte majorități.
Facebook Forum