BUDAPESTA, 14 iunie 2023 -- Un mic grup de spectatori stau lângă Teatrul Atrium din capitala Ungariei într-o seară călduroasă de iunie. Printre discuțiile despre cum a fost piesa pe care tocmai au văzut-o apare constant o întrebare:
– „Ce s-a întâmplat cu Libri? Trebuie să boicotăm, să nu le mai cumpărăm cărțile”, spune cineva cu pasiune. Printre cei care povestesc se află Eva Peterfy-Novak și Gergely Peterfy, un cunoscut cuplu de scriitori din Ungaria.
Mai devreme, în ziua cu pricina, Grupul Libri (cea mai mare și mai influentă editură din Ungaria) anunțase o schimbare majoră în acționariat.
Mathias Corvinus Collegium (MCC) - un incubator conservator de talente finanțat de guvern [cu o prezență importantă și în România] are, din 14 iunie, la Libri 98,5% din acțiuni față de 30,9% cât avea înainte.
Mathias Corvinus Collegium în România
Mathias Corvinus Collegium (MCC) oferă în România „traininguri gratuite, utile, care completează studiile școlare, dar și managementul talentelor unice pentru tinerii entuziaști din 8 orașe transilvănene: Arad, Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Oradea, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc și Satu Mare. În 7 dintre orașele menționate, MCC are propriul centru de formare”, notează pagina de prezentare mcc.ro.
„Activitățile organizației în Transilvania aduc împreună peste 2000 de studenți în 8 locații și 4 programe educaționale. Anul universitar 2022/2023 s-a desfășurat cu 371 de studenți în Programul Talente Tinere, 1.667 în Programul Liceal, 95 în Programul Universitar și 19 în Școala Politică Transilvăneană.” – Mathias Corvinus Collegium (MCC)
MCC reprezintă doar o parte din implicarea Ungariei în România. Activităților în domeniul educației li se adaugă, de exemplu, cele din sport, dar și implicarea în restaurarea a sute de biserici din Transilvania.
Sursa – mcc.ro
Preluarea de către MCC a gestionării celei mai importante edituri din Ungaria a stârnit temeri că independența editorială este amenințată și că ofertele de carte viitoare se vor conforma unei linii politice promovate de Fidesz - partidul conservator la guvernare al premierului Viktor Orbán.
Eva Peterfy-Novak a fost unul dintre primii autori care și-au anunțat deschis despărțirea de Libri.
„Nu am ezitat nicio secundă. Nu vreau să fac parte dintr-o familie editorială care are guvernul în capul mesei", a spus ea pentru RFE/RL, exprimându-și însă recunoștința pentru ultimii 10 ani de colaborare cu Libri și colegii de la editură.
„Nu pot suporta [ce se întâmplă acum n.r.]. Nu aș putea merge la o petrecere de Crăciun a companiei în prezența unor oameni care au contribuit la distrugerea țării mele, care alimentează ura și excluderea și sunt participanți activi la această dictatură inovatoare”.
În Italia, unde trăiesc acum Eva Peterfy- Novak și soțul ei Gergely Peterfy și-au înființat propria editură despre care spun că e dedicată autorilor care nu vor să facă compromisuri și îi ferește pe aceștia de presiunea guvernamentală sau de agenda politică din Ungaria.
La putere de peste un deceniu, premierul de dreapta Viktor Orbán și partidul său de guvernământ Fidesz au fost acuzați de critici din țară și din străinătate de decizii care au afectat democrația din țară. Au limitat independența justiției și au luat decizii ostile față de migranți și minoritățile sexuale.
Orbán a vorbit deschis despre planurile sale de a transforma țara dintr-o democrație într-un „stat iliberal”, iar guvernul său a preluat aproape în totalitate controlul asupra presei.
În timp ce Orbán este mai popular în rândul persoanelor în vârstă și în afara marilor centre urbane, majoritatea maghiarilor (57%) aprobă performanța sa ca prim-ministru, potrivit datelor dintr-un sondaj Pew Research Center realizat la scurt timp după realegerea sa ca prim-ministru în aprilie 2022 - a patra victorie electorală consecutivă a Fidesz.
Mathias Corvinus Collegium (MCC) a fost înființat în 1996 la Budapesta ca un colegiu privat, extinzându-se apoi pentru a oferi programe pe bază de burse și apoi publicând cărți și articole academice.
În 2020, Balázs Orbán, un consilier politic al premierului, fără legături de familie cu acesta, a devenit președinte al consiliului de administrație al MCC, iar instituția a primit de la guvern aproximativ 500 de miliarde de forinți (1,3 miliarde de euro).
Justificarea finanțării guvernamentale ar fi fost, neoficial, faptul că MCC urma să educe viitoare elită conservatoare a Ungariei.
Într-o vizită din 2021 în Ungaria, unde l-a intervievat pe Viktor Orbán, comentatorul politic conservator și fostul prezentator Fox News, Tucker Carlson, a vorbit și la o conferință organizată de MCC.
În 2021, documentarul lui Carlson, „Ungaria vs. Soros: Lupta pentru civilizație”, susținea că miliardarul și filantropul de origine maghiară George Soros „a petrecut zeci de ani ducând un... război politic, social și demografic împotriva Occidentului”. A existat doar o țară care, desi părea puțin probabil, a ripostat, spunea Carlson - aceasta a fost Ungaria. (Carlson a fost unul dintre principalii promotori ai teoriilor conspiraționiste și dezinformărilor promovate în ultimii ani în Statele Unite, cu o puternică legătură cu fostul președinte Donald Trump.)
Portofoliul mereu în creștere al MCC include acum acțiuni la gigantul farmaceutic maghiar Richter Gedeon și proprietăți valoroase în Ungaria, în regiunea Transilvania din României, dar și la Bruxelles.
Recent, MCC a achiziționat un pachet majoritar de acțiuni la Universitatea privată Modul din Viena, iar grupul intenționează să înființeze un hub la Londra.
Și poetul maghiar Matyas Dunajcsik a anunțat că încheie colaborarea cu editura Libri. O colecție de poezii ale sale urma să fie publicată de Libri în toamnă.
La fel ca Novak-Peterfy, Dunajcsik a spus că regretă relația pe care a avut-o cu Bence Sarkozy, directorul editurii Libri, și alți colegi. Cu toate acestea, el a spus că nu poate suporta gândul că veniturile din cărțile sale vor merge direct către MCC, o instituție despre care a spus că „sprijină propaganda de război rusă și retorica internațională alt-right, care atacă drepturile femeilor și acum vizează minoritățile sexuale din care fac eu însumi parte”.
Dunajcsik s-a referit concret la noile reguli de împachetare, acoperire a coperților volumelor considerate ofensatoare în Legea „protecției copilului” adoptată în 2021 de guvernul Fidesz. În lumina acestei legi, caracterizată drept homofobă de către cei care i se opun, vânzătorii de cărți sunt obligați să acopere coperta cărților care conțin teme sau personaje LGBT.
Deși cărți împachetate au apărut în librării, editorii maghiari spun că reglementările sunt greu de respectat și nu este clar nici acum cum vor fi aplicate.
Libri a fost amendată recent cu 1 milion de forinți (aproximativ 2.600 de euro) pentru că o carte cu tematică LGBT a fost găsită în secțiunea pentru tineret a uneia dintre cele 57 de librării pe care compania le deține la nivel național.
Un alt important distribuitor de carte și deținător al celui mai mare lanț de librării din Ungaria, Grupul Lira, a fost amendat din aceleași motive, dar cu o sumă mult mai mare: 12 milioane de forinți (peste 31.000 de euro).
De parte sa, directorul Libri Bence Sarkozy spune că presiunea și contextele politice dificile au dus la nașterea unor capodopere de-a lungul timpului. Vorbind pentru RFE/RL, el a menționat exemple de autori maghiari și internaționali care au fost închiși și reduși la tăcere, dar au creat mari opere de literatură.
După 20 de ani în industria editorială și cunoscut pentru pasiunea sa pentru literatură, Sarkozy a spus:
„Rolul meu nu este să educ societatea, ci, mai degrabă, să creez un mediu în care autorii de toate felurile își pot publica liber lucrările”, spune Sarkozy, care lucrează de 20 de ani în domeniul editării de cărți.
În ultimii 12 ani, au existat mai multe schimbări de proprietate și nu au afectat niciodată libertatea editorială sau profesionalismul, a adăugat Sarkozy, într-o declarație cu care și alți autori și angajați Libri sunt de acord.
Piața de carte din Ungaria a crescut în ultimii ani. Potrivit IBISWorld, industria editorială a țării s-a extins în medie cu 15,7% pe an între 2018 și 2023, veniturile pentru 2023 fiind estimate la 1,3 miliarde de euro.
În calitate de principal editor de titluri maghiare și internaționale din regiune și un important retailer intern de cărți, Libri este o mașină bine unsă, care câștigă recunoaștere internațională și aduce profituri semnificative, spune Sarkozy. El nu și-ar putea imagina că ar fi în interesul noilor proprietari să distrugă această reputație prin implementarea agresivă a unei noi direcții ideologice.
Deocamdată, spune Sarkozy, i s-a promis că operațiunile de zi cu zi și managementul companiei nu se vor schimba.
Cel puțin public, MCC a confirmat. Comentând reacțiile negative legate de preluare Libri, compania a transmis într-un e-mail către RFE/RL că își propune să continue „construirea portofoliului intelectual și profesional al instituției și să mențină o operațiune orientată către piață”.
„Ca una dintre cele mai mari instituții orientate spre talent din Bazinul Carpaților, MCC crede în viitorul cărții”, se arată în comunicat.
Furtuna media în care autorii și jurnaliștii și-au exprimat preocupările este pur „bazată pe ideologie” și complet nefondată, deoarece „MCC crede în libertatea cărților și a cunoașterii și în libertatea de exprimare”, adaugă grupul,
Sarkozy spune că modul în care presa maghiară și internațională a relatat despre noii proprietari ai Libri ar fi contraproductiv.
„Mi se pare suprarealist că unele ziare relatează despre această problemă, dar nu scriu niciodată despre editarea de cărți și nu au nici măcar o secțiune dedicată culturii”, a spus el. În opinia sa, pulbicul din Ungaria este foarte deschis la literatură de toate felurile.
„Cititorii maghiari sunt ca un curcubeu”, a spus el. „Sunt diverși și cu mintea deschisă.”
Comparația ar putea fi o proastă alegere de cuvinte, deoarece tot mai multe videoclipuri care arată cărți cu tematică LGBT înfășurate în plastic apar pe TikTok.
„Finanțarea ideologiilor iliberale prin vânzarea literaturii liberale este adevărata perversitate, nu sexul anal sau poveștile transgender”, spune poetul Dunajcsik. O pagină de meme de pe Instagram a creat rapid o versiune alternativă la logo-ul lui Libri, care scrie: Illibri.
Iar optimismul lui Sarkozy este considerat drept naivitate de către alți profesioniști din domeniu. Anna David, editor la Magveto, o altă editură maghiară proeminentă, unde Sarkozy a lucrat câțiva ani, e mai puțin optimistă.
„Până acum, guvernul Fidesz a distrus fiecare domeniu cultural în care s-a băgat, așa că este naivitate pură să crezi că de data aceasta va fi diferit”, a declarat ea pentru RFE/RL.
„Editarea și distribuția de cărți era singura zonă culturală rămasă în Ungaria care mai funcționa într-un mod pur orientat spre piață, fără controlul guvernamental”, spune ea.
În timp ce Anna David crede că situația este un motiv de îngrijorare, ea spune că în acest moment este imposibil de estimat care vor fi cu adevărat implicațiile.
„Orice se poate întâmpla în Ungaria și depinde doar de voința politică dacă piața va fi coruptă, distorsionată, sau nu”, a spus ea.
Alături de alți profesioniști din domeniu, ea spune că este îngrijorată și de modul în care prezența unui astfel de capital centralizat ar putea duce la dezechilibru pe piața de carte.
Deși unele voci au cerut un boicot al cumpărării cărților publicate de Libri, nici profesioniștii din domeniu, nici publicul nu par dispuși să meargă până acolo.
Iar pentru scriitorii din așa-zisa lista de mijloc care nu sunt superstaruri literare ce publică bestseller după bestseller, părăsirea editorului este o decizie greu de luat.
Până și Dunajcsik a admis că renunțarea la colaborarea Libri este un lux doar pentru cei al căror trai nu depinde în întregime de editură.
Există unele speranțe printre iubitorii de carte din Ungaria că editorii independenți mai mici ar putea beneficia de pe urma situației, fie prin dezertarea autorilor Libri către noi zone editoriale, fie printr-un eventual boicot public. Dar alții, precum Dunajcsik și Novak-Peterfy, spun că boicotarea Libri nu este suficientă, deoarece guvernul Orbán nu beneficiază doar de pe urma cumpărării cărților.
Adevărata rezistență trebui să meargă în profunzime, cu o populație care „trebuie să se gândească și la cum să îndepărteze acest grup de oameni putrezi, asemănător mafiei, de la conducerea țării”, a spus el.
"Ce s-a întâmplat cu Libri este doar un mic pas în direcția spre care țara s-a îndreptat în ultimii 15 ani. De la o tânără democrație plină de speranță, plină de potențial, Ungaria este acum pe drumul către fascism", conchide scriitorul.
*Articol de Noemi Martini.
