Linkuri accesibilitate

Moțiunea de cenzură, sabie cu două tăișuri pentru PSD


Președintele Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților

Cu scoruri în sondajele de opinie care nu sar de luni bune de 24%, așa cum arată și ultimul studiu al IMAS, PSD și liderul său interimar, Marcel Ciolacu, au o mare problemă: nu reușesc să capitalizeze electoral pandemia de coronavirus și criza economică în pofida unor greșeli ale guvernului. Moțiunea de cenzură pe care o flutură de ceva timp PSD ar putea să fie însă o sabie cu două tăișuri din punct de vedere politic. Are PSD de câștigat și care sunt consecințele unei eventuale căderi a cabinetului Orban?

Prima întrebare este dacă, într-adevăr, PSD va depune moțiunea de cenzură de cenzură la jumătatea lunii august, așa cum tot anunță Marcel Ciolacu. În partid, curentul majoritar este favorabil moțiunii, textul este deja redactat de Șerban Nicolae, mai rămâne doar să fie formalizat printr-un vot în Comitetul Executiv. Nu va fi o problemă, Ciolacu are tot interesul ca înainte de Congres să facă acest exercițiu de putere.

O moțiune pentru uzul lui Ciolacu

La prima vedere, calculul pare corect făcut: data de 22 august pentru congres s-ar putea suprapune cu depunerea moțiunii. Dar socoteala ar putea fi dată peste cap de Raed Arafat, căruia Marcel Ciolacu i-a scris pentru a-i cere binecuvântarea în organizarea congresului. Pe actuala legislație însă întruniri de dimensiunea unui congres sunt interzise. Iar fără delegați, discursuri de la tribună și aplauze, congresele nu stârnesc emoție și nu mai au niciun haz. Dar chiar și cu un congres ținut pe ”zoom” sau ”teams”, Marcel Ciolacu tot are nevoie de moțiunea de cenzură. Trebuie să demonstreze că e lider, că face mai mult decât să vorbească în conferințe de presă și că poate duce partidul spre o victorie în alegeri în ciuda cifrelor din sondaje care spun altceva.

E un exercițiu de imagine, care îi folosește în primul rând lui Ciolacu pentru a-și întări puterea în partid. Moțiunea e utilă doar în jocul de putere din interiorul PSD, pentru că partidul nu are de gând să vină la guvernare dacă pică Orban. Nu sunt nebuni, mai sunt câteva luni până la alegeri, e pandemie și criză economică”, spune pentru Europa liberă sociologul Dumitru Borțun.

Trece sau nu trece

Dacă toți PSD-iștii și susținătorii lor din diversele partide aflate în siaj s-ar comporta ca soldații la instrucție, atunci moțiunea de cezură are șanse să treacă. Sunt necesare 233 de voturi, iar grupul PSD din Camera Deputaților a strâns din bucățele- ALDE, Forța Națională, PPU ( partidul manevrat din umbră de Dan Voiculescu)- 139 de membri, la care se mai adaugă 70 de la Senat. La un total de 209 de voturi, PSD-ului îi lipsesc 25 de voturi ca moțiunea să treacă. Social-democrații mai pot miza pe ProRomânia, cu cei 21 de parlamentari ai săi. Victor Ponta a declarat deja în câteva rânduri că va vota moțiunea, asta în ciuda divergențelor tot mai apăsate cu PSD din perspectiva alegerilor locale. Nu ar fi însă prima oară când Ponta joacă la două capete. Mai sunt apoi parlamentarii neafiliați, 6-7 la număr, foști membri ai ALDE, dar și fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici. Acestora li s-ar mai putea adauga parlamentari de la minorități sau de la UDMR, deși Kelemen Hunor a declarat că nu va semna moțiunea de cenzură.

Problema e că dacă nu va fi organizat congresul din motive de pandemie, interesul PSD pentru moțiunea de cenzură va fi mai scăzut. În plus, e vară și aleșii vor trebui să-și întrerupă concediile. Sunt suficiente câteva absențe ca socoteala lui Marcel Ciolacu să fie dată peste cap.

Nu cred că moțiunea are șanse acum. E mai mult un joc de imagine în interiorul partidului, dar și pentru masa electorală care e numulțumită de PNL și care se dorește a fi ancorată de PSD”, declară pentru Europa liberă sociologul Gelu Dumincă.

Sabie cu două tăișuri pentru PSD

Chiar dacă moțiunea de cenzură va trece, e puțin probabil ca PSD să facă guvernul. Pe de o parte, președintele este cel care nominalizează premierul, fiind aproape exclus ca acesta să fie de la PSD, cum, de altfel, s-a întâmplat și după moțiunea din februarie, când Iohannis l-a numit de două ori la rând pe Ludovic Orban. Știe asta prea bine și Marcel Ciolacu, iar declarația că PSD are pentru funcția de prim-ministru ”un specialist cunoscut de toată lumea” poate fi citită în cheie electorală. Pe de altă parte, PSD nu își dorește să vină la guvernare într-un moment atât de complicat- pandemie și criză economică- pe care va trebui să le gestioneze exact înainte de alegerile generale, consideră analiștii contactați de Europa liberă.

Sociologul Gelu Duminică spune că încercarea PSD de a capta electoratul nemulțumit de guvern, de măsurile luate în timpul pandemiei, electoratul care neagă existența virusului, nu va avea succesul scontat.

Depun moțiunea de cenzură sperând să-i coalizeze pe nemulțumiți în masa electorală care să-i voteze și să-i vadă pe ei salvatorii neamului. Nu cred că îi va ajuta, că susținerea pe care o preconizează se va materializa în vot, pentru că una este anti-Covid, că nu mai am încredere în ce spune Orban și alta să-l voteze PSD și pe Ciolacu.”

Problema majoră este că în situația în care cabinetul Orban cade, va urma o perioadă de instabilitate politică majoră, exact cum s-a întâmplat în iarnă- guverne interimare, cu puteri reduse. Acum însă contextul reclamă într-o măsură mult mai mare stabilitate și coerenață.

Sociologul Gelu Duminică susține că PSD este ”inconștient” dacă face un astfel de demers, pentru că nu are logică să dărâmi guvernul cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare, iar ”lumea e sătulă de astfel de comportamente”.

Cine va duce acum o moțiune de cenzură în parlament va pierde alegerile în mare fel. Lumea e sătulă, nu va cauționa astfel de comportamente. Cred că dacă e inconștient PSD trece moțiunea de cenzură și atunci dintr-un partid care poate să ajungă aproape de 30%, foarte probabil din nou se va prăbuși la 20%. E simplu: electoratul va penaliza o moțiune și o schimbare de guvern în plină pandemie și cu câteva luni înainte de alegerile generale. E pandemie, un buget de criză care scârțâie din toate mădularele și numai de instabilitate politică nu mai e nevoie în momentul de față, ai alegeri locale în septembrie și generale în noiembrie. Care ar fi rațiunea pentru care un om normal ar putea să înțeleagă că tu vrei să pici guvernul în septembrie? Care e logica? Nu cred că românul, chiar și ăla care înjură guvernul Orban, va înțelege”, spune Gelu Duminică pentru Europa liberă.

Pe de altă parte, nu ar fi exclus ca președintele Iohannis să-și dorească să pună un alt premier în locul lui Ludovic Orban, pentru a intra în alegerile generale cu un guvern degrevat de imaginea negativă din această perioadă, spune sociologul Dumitru Borțun.

XS
SM
MD
LG