Linkuri accesibilitate

Jens Stoltenberg: Moscova a mobilizat 30.000 de soldați în Belarus


În conformitate cu normele OSCE, atunci când nivelul de concentrare armată depășește 13.000 de soldați, Rusia este obligată să invite observatori OSCE în zonă. Din acest motiv, Rusia spune că a mobilizat mai puțin de 13.000 de soldați.

Tensiunile dintre Rusia și Occident cresc o dată cu concentrarea de forțe armate de către Rusia, la granițele Ucrainei, și cele ale NATO, în țările membre din flancul estic.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a acuzat Moscova, pe 3 februarie, că a mobilizat aproximativ 30.000 de soldați și arme moderne în Belarus în ultimele zile. Este cea mai mare desfășurare militară rusă într-o țară vecină, de la sfârșitul Războiului Rece.

Rusia are deja 5.000 de soldați în Belarus, inclusiv forțe speciale, rachete și baterii antiaeriene.

S-au confirmat, astfel, avertismentele lansate de ambasadorul SUA la ONU. Linda Thomas-Greenfield a avertizat, încă de pe 31 ianuarie, că Rusia intenționează să suplimenteze cu 30.000 numărul soldaților de la granița Ucrainei cu Belarus.

Declarațiile lui Stoltenberg au loc la o zi după ce Washingtonul a anunțat că va întări flancul estic al NATO și că va trimite 3.000 de soldați în Polonia și Germania. De asemenea, 1.000 de soldați americani care sunt acum în Germania urmează să fie relocați în România, țară aflată la frontiera estică a NATO.

Kremlinul a reacționat imediat, prin vocea adjunctului șefului diplomației ruse, Alexandr Grușko, și a spus că decizia SUA este „nejustificată, distructivă, crește tensiunile militare și reduce marja pentru decizii politice”. Ea intensifică și mai mult criza, în loc să o detensioneze.

Într-o discuție cu jurnaliștii acreditați la sediul NATO de la Bruxelles, șeful politic al alianței militare a spus, pe 3 februarie, că desfășurarea Rusiei în Belarus include forțe de operațiuni speciale Speznaz, avioane de luptă SU-35, rachete Iskander cu capacitate dublă și sisteme de apărare aeriană S-400.

„Toate acestea vor fi combinate cu exercițiul anual al forțelor nucleare ale Rusiei”, a adăugat Stoltenberg, citat de Reuters.

Termenul „dual-capable”, pe care Stoltenberg l-a folosit pentru rachetele Iskander, se referă la arme destinate atât războiului convențional, cât și nuclear.

Șeful NATO a cerut Rusiei să ia măsuri pentru „de-escaladarea” situației și a avertizat repetat că „orice agresiune ulterioară a Rusiei ar avea consecințe grave și va avea un preț mare”.

Pe 2 februarie, Pentagonul a anunțat că va trimite aproximativ 3.000 de soldați în Polonia, România și Germania în această săptămână.

Președintele american Joe Biden a spus că decizia sa este în concordanță cu ceea ce i-a spus deja președintelui rus Vladimir Putin și reprezintă „o obligație sacră” față de alianți, în temeiul articolului 5 din tratatul fondator al NATO, care conține clauza cheie de apărare reciprocă.

2.000 de militari americani vor fi trimişi în Polonia şi Germania, iar, din Germania, vor fi repoziţionaţi în România 1.000 de militari din cadrul brigăzii de infanterie motorizată, cu transportoare blindate Stryker, a anunțat miercuri Pentagonul.

Cei 1.000 de militari americani se vor alătura celor 900 existenţi deja în România şi vor acționa pentru descurajarea oricărui tip de agresiune, a spus oficialul de la Pentagon.

„SUA este alături de aliaţii NATO. Situaţia actuală din Ucraina cere să ne întărim poziţiile în acea parte a Europei. Vom acţiona pentru apărarea colectivă, pentru a fi pregătiţi pentru orice. SUA trimite în zilele următoare trupe adiţionale în Polonia, Germania şi România. Nu sunt trupe trimise permanent, ci sunt mişcări temporare în actualul context internaţional. Aceste forţe nu vor lupta in Ucraina, ci vor asigura o apărare robustă a aliaţilor”, a explicat miercuri amiralul John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Moscova nu a dezvăluit dimensiunea contingentului de trupe pe care l-a trimis în Belarus, dar ministrul Apărării, Serghei Şoigu, care a sosit în Belarus pe 3 februarie, înainte de exerciţiile comune Rusia-Belarus, a susținut că numărul de soldaţi implicaţi este sub limita maximă convenită în 2011, de 13.000 de militari.

În conformitate cu normele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), așa cum sunt stabilite în Documentul de la Viena, când acest nivel de concentrare armată este depășit, Rusia este obligată să invite observatori OSCE în zonă.

Exercițiile comune sunt programate să dureze 10 zile, în perioada 10-20 februarie.

Rusia, care neagă că plănuiește să invadeze Ucraina, a susținut că Statele Unite și NATO sunt cei care instigă la escaladarea tensiunilor.

„Îi îndemnăm în mod constant pe partenerii noștri americani să înceteze escaladarea tensiunilor pe continentul european”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov.

„Din păcate, americanii continuă să o facă”, a spus el, adăugând că cea mai recentă desfășurare de trupe americane pentru a consolida forțele NATO în Europa nu a făcut decât să accentueze tensiunile.

„Evident, aceștia nu sunt pașii care vizează detensionarea tensiunilor, dimpotrivă, acestea sunt acțiuni care duc la o creștere a lor”, a spus Peskov.

Prin urmare, a adăugat el, preocupările Rusiei cu privire la extinderea NATO spre est și la desfășurarea trupelor americane au fost „absolut clare, absolut justificate”.

„Orice măsuri luate de Rusia pentru a-și asigura propria securitate și interese sunt, de asemenea, în limite”, a adăugat Peskov.

La București, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat la o întâlnire a miniștrilor de externe din Europa de Est și din țările baltice că Franța și NATO fac totul pentru a convinge Rusia să aleagă dialogul în locul escaladării tensiunilor.

Le Drian a spus că oferta Parisului de a trimite trupe în România, ca parte a planurilor mai ample ale NATO de a-și întări rândurile pe flancul estic, nu are menirea de a provoca Rusia.

Pe frontul diplomatic, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că plănuiește să călătorească la Moscova pentru o întâlnire cu Putin, după ce liderul rus a avut o conversație telefonică cu premierul britanic Boris Johnson pe 2 februarie.

„Este planificat și va avea loc în curând”, a spus Scholz la sfârșitul zilei de 2 februarie într-un interviu acordat postului public ZDF, fără a preciza o dată.

Johnson l-a avertizat pe Putin că orice incursiune în Ucraina ar fi „o tragică greșeală de calcul”, a anunțat purtătorul de cuvânt al său.

În acest timp, Biden și președintele francez Emmanuel Macron au discutat pe 2 februarie despre coordonarea eforturilor diplomatice și planurile de a impune costuri economice Moscovei în cazul în care aceasta invadează Ucraina, transmite Casa Albă.

Macron a spus că intenționează să aibă și el o discuție în curând cu Putin.

Ministerul de Externe din Belarus l-a convocat pe 3 februarie pe ambasadorul Ucrainei pentru a protesta împotriva lansării unei drone militare despre care Minsk susține că i-ar fi încălcat granița pe 24 ianuarie pentru a spiona o unitate de antrenament militar din Belarus.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a numit demersul Belarusului „o provocare” și a negat că Ucraina ar fi folosit vreo dronă pentru a spiona Belarusul.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG