Propunerea a fost făcută Rusiei de SUA și NATO, ca răspuns la cererea Kremlinului de detensionare a situației pentru a facilita dialogul, potrivit unor documente publicate de ziarul spaniol El País.
Este vorba de răspunsul dat Rusiei săptămâna trecută de Washington și de Alianța Nord-Atlantică, la „garanțiile de securitate” pe care Moscova le-a cerut la sfârșitul anului trecut.
Documentele au fost publicate de El País înainte de discuția telefonică dintre președintele rus Vladimir Putin și premierul britanic Boris Johnson, la care premierul britanic i-a transmis lui Putin că orice incursiune a Rusiei în țara vecină ar fi „greșeală tragică”, potrivit Sky News.
Moscova a mobilizat masiv trupe la granița Ucrainei cu Rusia și Belarus, sporind temerile Occidentului că intenționează să invadeze Ucraina.
SUA și NATO au respins semnarea unui acord bilateral privind securitatea în Europa cu Rusia și, de asemenea, blocarea unei viitoare aderări a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică - cereri făcute de Moscova pentru a pune capăt crizei.
Atât Washingtonul, cât și Alianța Nord-Atlantică îi oferă lui Putin posibilitatea deschiderii unor negocieri privind acordurile de dezarmare și măsuri de consolidare a încrederii în diferite forumuri – precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Dialogul de stabilitate strategică SUA-Rusia și Consiliul Rusia - NATO.
Serviciu contra serviciu
De reducerea amenințării militare rusești la granițele Ucrainei este condiționată deschiderea acestor negocieri, se spune în documentele trimise miercurea trecută de Washington și NATO la Moscova și la care El País spune că a avut acces.
„Având în vedere consolidarea substanțială, neprovocată, nejustificată și în curs de desfășurare a armatei ruse în jurul Ucrainei și în Belarus, solicităm Rusiei să detensioneze imediat situația într-un mod verificabil, în timp util și de durată”, afirmă NATO.
„Este poziția guvernului Statelor Unite conform căreia progresele pot fi realizate în aceste probleme doar într-un mediu de detensionare în ceea ce privește acțiunile amenințătoare ale Rusiei față de Ucraina”, avertizează și Washingtonul.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a anunțat miercuri că SUA vor reloca 1.000 de soldați americani din Germania în România și că vor suplimenta trupele din Europa de Est cu 3.000 de soldați americani.
Moscova a numit „nejustificată” și „distructivă” această decizie.
Adjunctul șefului diplomației ruse, Alexandr Grușko, a declarat că decizia luată de Statele Unite este „nejustificată, distructivă, crește tensiunile militare și reduce marja pentru decizii politice”.
Documentele publicate de El País arată că ar putea fi luate măsuri de limitare a incidentelor militare și că i se poate demonstra Moscovei că nici în România și nici în Polonia nu sunt instalate rachete Tomahawk.
„NATO este o Alianță defensivă și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia”, scrie în documentul remis Rusiei prin ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan.
„Ne-am străduit întotdeauna pentru pace, stabilitate și securitate în zona euro-atlantică și pentru o Europă întreagă, liberă și în pace.
Acestea rămân obiectivele noastre și viziunea noastră constantă”, se spune în document.
Principala diferență dintre cele două texte, al SUA și al NATO, este că Washingtonul este pregătit să discute conceptul de „indivizibilitate a securității”, pe care OSCE l-a aprobat la summitul său de la Nur-Sultan, Kazahstan, în 2010.
Moscova a inclus acest lucru în primul articol din proiectul său de acord, folosind acest principiu pentru a susține că eventuala intrare a Ucrainei în NATO i-ar afecta securitatea.
La acest detaliu s-a referit și președintele rus Vladimir Putin în conferința de presă comună cu premierul ungar Viktor Orban.
„Să ne imaginăm că Ucraina este membră NATO, plină cu arme, cu sisteme moderne de atac, la fel ca în Polonia și România - cine o va opri? Și începe operațiunile în Crimeea, acum nici măcar nu mai vorbesc de Donbass", a spus Putin, citat de agenția rusă de presă Ria Novosti.
Documentul de la Washington arată că sprijină „ferm” continuarea politicii Ușilor Deschise a NATO, privind extinderea în continuare a alianței și, prin urmare, nu exclude admiterea Ucrainei sau Georgiei în Alianță.
Textul Administrației SUA avertizează că nu împărtășește punctul de vedere rus și notează că conceptul de indivizibilitate a securității „nu poate fi privit izolat”, dar își exprimă disponibilitatea de a face față „interpretărilor respective.”
Diferențe
Pe de altă parte, documentul de la Washington arată că sprijină „ferm” continuarea politicii Ușilor Deschise a NATO, privind extinderea în continuare a alianței.
Prin urmare, nu exclude admiterea Ucrainei sau Georgiei în Alianță.
Totodată, spune clar că, indiferent de caz, această problemă ar trebui discutată la Consiliul NATO-Rusia (NRC).
De asemenea, subliniază că „Statele Unite și Rusia au reafirmat, de asemenea, dreptul inerent al fiecărui stat participant de a fi liber să-și aleagă sau să-și schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv de tratatele de alianță”.
Textul NATO își consolidează, de asemenea, politica ușilor deschise și subliniază dreptul tuturor statelor de a-și alege acordurile în termeni de securitate „fără interferențe externe”.
Documentele au fost înmânate Kremlinului luna trecută, pe fondul unui efort diplomatic de atenuare a tensiunilor dintre Moscova și Occident din cauza acumulării a peste 100.000 de militari de către Rusia în zonele din jurul graniței cu Ucraina.
Rusia neagă că intenționează să invadeze Ucraina, dar amenință cu acțiuni militare, despre a căror natură nu a dat detalii, dacă nu îi sunt îndeplinite cerințele sale de securitate.
Rusia a cerut garanții obligatorii din punct de vedere juridic, de la Statele Unite și NATO, că Ucraina nu se va alătura niciodată blocului euroatlantic, că alianța va opri desfășurarea sistemelor de arme în apropierea granițelor ruse și că forțele sale vor fi retrase din Europa de Est, la nivelul anului 1997, înainte de admiterea în NATO a țărilor din spațiul ex-sovietic.
El País nu scrie cum a obținut documentele, în timp ce Reuters citează NATO care spune că nu poate comenta informațiile publicate de ziarul spaniol.
Nici purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a vrut să comenteze. „Nu am făcut nimic public”, a spus el. „Nu vreau să comentez despre asta.”
Nemulțumirile lui Putin
Putin a făcut, la 1 februarie, primele sale remarci publice despre criza de la granițele Ucrainei.
Kremlinul „analizează cu atenție răspunsurile scrise primite de la Statele Unite și NATO”, a spus Putin, dar a adăugat că „este deja clar că preocupările fundamentale ale Rusiei au fosst ignorate”, a spus el într-o conferință de presă comună cu Viktor Orban, susținută în urma vizitei premierului ungar la Moscova.
„Nu am văzut să fi luat în considerare în mod adecvat cele trei cereri esențiale ale noastre privind prevenirea expansiunii NATO, refuzul de a desfășura facilități de atac în apropierea granițelor Rusiei și revenirea la infrastructura militară a blocului în Europa la nivelul anului 1997”, a spus Putin.
În același timp, Putin a spus: „Sper că, în cele din urmă, vom găsi o soluție, deși ne dăm seama că nu va fi ușor”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 2 februarie că Rusia are planuri în vigoare pentru a contracara eventualele sancțiuni ale SUA și pentru a minimiza consecințele acestora și a îndemnat Casa Albă să înceteze „creșterea tensiunilor” în Europa.
Putin și Johnson trebuiau să aibă pe 1 februarie o discuție telefonică, dar Johnson a fost nevoit să o amâne din cauza problemelor politice interne.
Înaintea discuțiilor, un înalt oficial rus de la Națiunile Unite a criticat diplomația britanică, considerând-o „inutilă”.
„Există întotdeauna loc pentru diplomație, dar sincer, nu avem încredere în diplomația britanică”, a declarat Dmitri Polianski, adjunctul ambasadorului rus la ONU, într-un interviu acordat Sky News.
„Cred că în ultimii ani diplomația britanică a demonstrat că este absolut lipsită de valoare”, a adăugat el. „Nu vreau să jignesc pe nimeni, în special pe bunii mei prieteni, diplomații britanici, dar rezultatele nu sunt ceva cu care să se laude”, a spus el.
Johnson a vizitat marți Kievul pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în ziua în care Orban era la Moscova. El a menționat că acumularea de trupe rusești lângă granița cu Ucraina a fost „poate cea mai mare demonstrație de ostilitate față de Ucraina din viața noastră”.
Și el a avertizat Rusia că Marea Britanie are un pachet de sancțiuni și alte măsuri gata să fie luate „în momentul în care primul deget rusesc trece mai departe pe teritoriul ucrainean”.
El a mai spus că țările occidentale „sunt dornice să se angajeze în dialog”, dar a adăugat că „avem sancțiunile pregătite” și a cerut din nou Rusiei să facă un pas înapoi și să aleagă calea diplomației.
Într-o convorbire telefonică din 1 februarie cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a cerut detensionarea „imediată” și retragerea trupelor Rusiei de la granițele Ucrainei.
Blinken a reiterat angajamentul Washingtonului față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și dreptul tuturor țărilor de a-și determina propria politică externă și alianțe, a declarat Departamentul de Stat într-un comunicat.
Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 și îi sprijină pe separatiștii din Donbas implicați în confruntarea militară cu forțele guvernamentale ucrainene, care a ucis peste 13.200 de oameni în ultimii opt ani.
Blinken „a subliniat că o nouă invadare a Ucrainei de către Rusia va avea consecințe rapide și grave și a îndemnat Rusia să urmeze o cale diplomatică”, se arată în comunicat.
Lavrov a spus că i-a transmis lui Blinken că Rusia va continua să insiste asupra cererilor sale, inclusiv ca Occidentul să-și respecte „obligațiile” de securitate și a adăugat că „Blinken a fost de acord că există un subiect pentru discuții ulterioare”.
