La scurt timp după ce medicul Nelu Tătaru a ajuns, joi dimineață, la Spitalul din Huși, fostul ministrul liberal al Sănătății a fost întâmpinat de un ofițer de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) Iași.
Liderul PNL Vaslui – cap de listă până atunci pe lista liberalilor din acest județ pentru alegerile la Camera Deputaților din decembrie – a fost invitat de anchetatori să urce într-o mașină, cu care a fost escortat la sediul DNA Iași.
Pe drumul de aproximativ o oră dintre Huși și Iași, cariera politică a lui Nelu Tătaru pare să se fi încheiat. În presă ajunseseră, deja, „pe surse”, informații privind ancheta în care mediculul chirurg este acuzat.
Tătaru este vizat de o anchetă de corupție, fiind acuzat că ar fi pretins bani și diferite bunuri alimentare de la zeci de pacienți – pe care i-a consultat sau operat în ultimele luni sau cărora le-a prescris rețete medicale.
Imediat după ce știrea s-a răspândit, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a cerut partidului să îl înlăture pe Tătaru de la șefia filialei Vaslui, precum și de pe lista de candidaturi pentru alegerile parlamentare.
„PNL a procedat şi a luat măsuri în conformitate cu prevederile statutare”, a spus Nicolae Ciucă.
Acest lucru s-a întâmplat înainte ca Nelu Tătaru să iasă din sediul DNA Iași – unde i s-au prezentat acuzațiile – și înainte ca parchetul anticorupție să transmită oficial de ce anume îl acuză pe fostul ministru al Sănătății din perioada martie-decembrie 2020.
Nelu Tătaru a părut surprins de decizia colegilor săi când, la ieșirea de la DNA, a fost întrebat de jurnaliști cum comentează decizia înlăturării de la șefia PNL Vaslui.
El a negat vehement acuzațiile, punctând că nu a pretins niciodată mită de la pacienți și că este consternat de faptul că DNA îl acuză de o faptă atât de gravă, fără a exista un flagrant împotriva sa.
Acuzațiile DNA
Procurorii anticorupție spun că, între 3 aprilie și 12 iulie 2024, fostul ministru al Sănătății ar fi primit mită, în calitate de medic specialist al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși.
Pe lângă sume de bani – care variau între 100 și 500 de lei – Tătaru ar mai fi primit și bunuri alimentare.
În comunicatul oficial, DNA spune că 45 de pacienți i-ar fi oferit bani sau bunuri necuvenite; 27 dintre aceștia au fost ei înșiși puși sub acuzare pentru dare de mită.
E dovada judiciară că, cel puțin cei 27, nu l-au denunțat pe Nelu Tătaru de fapte de corupție. Potrivit Codului Penal, denunțarea unei fapte de mită înainte de începerea urmăririi penale îl exonerează pe mituitor de răspunderea penală.
Unii dintre pacienții acuzați de dare de mită au recunoscut în fața jurnaliștilor, după ce au ieșit de la audieri, că i-ar fi oferit bani sau bunuri lui Nelu Tătaru – fapte pe care fostul ministru le neagă.
„A fost o mică atenție, atât”, a spus o femeie, a cărei identitate Europa Liberă a decis să nu o dezvăluie.
Ce reacție a avut doctorul când i-ati întins banii?, au întrebat-o jurnaliștii. „Nu avea o reacție, sincer să vă spun. Nici nu i-a refuzat. I-am pus pe masă și apoi am ieșit din cabinet.”
Un alt pacient acuzat de dare de mită – un tânăr – a fost internat în primăvară la Spitalul din Huși, sub îngrijirea lui Nelu Tătaru. El a spus jurnaliștilor că „nu neg, nici nu spun că am dat”, punctând însă că a auzit, pe holurile spitalului, înainte de a fi internat, că pacienții discutau despre presupuse „atenții” pe care ar trebui să le dea doctorilor.
„Se discuta dacă se ia, dacă se dă”, a spus tânărul, care a refuzat să ofere mai multe detalii.
Acuzația procurorilor în privința sa e că ar fi oferit 150 de lei pentru a primi un concediu medical după ce a fost operat de Nelu Tătaru. În fața anchetatorilor, pacientul a refuzat să dea declarații.
Tot la ieșirea din sediul DNA a oferit declarații și Nelu Tătaru, care a negat vehement acuzațiile.
„Nu am cerut și nu am condiționat niciodată actul medical [...] În timpul meu, pentru pacienții mei, am făcut tot ce trebuie. Sunt nevinovat, mi-am făcut doar meseria de medic. Nu am solicitat și nu am condiționat actul medical”, a spus Tătaru.
„Aș vrea să văd și eu probele video. Mă întreb de ce nu s-a organizat un flagrant?”, a declarat Nelu Tătaru, la ieșirea DNA.
Avocata sa, Sandra Grădinaru, a precizat și ea că, în opinia ei, nu sunt probe la dosar care să îl incrimineze pe Nelu Tătaru.
Conform Codului Penal, luarea de mită este incriminată și în varianta simplei primirii de bunuri, fără să existe vreo condiționare prealabilă sau un refuz.
Luarea de mită
(1) Fapta funcţionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
(2) Fapta prevăzută în alin (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
SURSA: Art. 292, Codul penal
Până la ora publicării acestui articol, conducerea spitalului „Dimitrie Castroian” nu a răspuns solicitării Europei Libere de a clarifica dacă a avut plângeri la adresa lui Nelu Tătaru cu privire la condiționarea actului medical.
PNL și dubla măsură
Nelu Tătaru a fost sancționat de PNL prin decizia Biroului Politic Naţional al partidului.
Nu la fel s-a întâmplat la alegerile locale din mai, când mai mulți primari și președinți de consilii județene au fost pe listele PNL deși era anchetați penali.
Mihai Chirica, de pildă, a candidat la Primăria Iași deși era trimis în judecată de DNA în patru dosare pentru complicitate la fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu. El a câștigat un nou mandat.
Costel Alexe, tot de la Iași, trimis în judecată de DNA în două dosare penale pentru abuz în serviciu, luare de mită și instigare la delapidare a fost și el lăsat să candideze la șefia Consiliului Județean Iași, câștigând un nou mandat.
Motivația lui Nicolae Ciucă a fost, la acel moment, că electoratul îi votează.
„Ca orice partid politic, facem sondaje. Ambii în sondaje sunt la procente care îi recomandă pentru susţinerea să candideze în viitoarele alegeri”, a spus Ciucă, potrivit Libertatea.
De la Prahova, a candidat la președinția Consiliului Județean Iulian Dumitrescu, deși era urmărit penal pentru luare de mită și fals în declarații și suspendat din funcția de președinte.
Iulian Dumitrescu este urmărit penal de DNA, sub control judiciar, din februarie 2024, fiind acuzat de luare de mită și fals. El a pierdut alegerile.
Pe vremea când era susținut de liderii PNL, era prim-vicepreședinte al partidului.
Nicolae Robu, candidatul liberalilor la Primăria Timișoarei, era trimis în judecată de DNA într-un dosar și urmărit penal într-un al doilea dosar pentru abuz în serviciu. El a fost susținut și de PSD, dar a pierdut alegerile.
În dosarul în care este trimis în judecată pentru abuz în serviciu, procurorii susțin că fostul primar al Timișoarei, alături de alți inculpați, a contribuit la „vânzarea frauduloasă și la prețuri modice a unui număr de 207 imobile, majoritatea situate în centrul vechi al municipiului Timișoara”.
În celălalt dosar, Robu este acuzat că „ar fi emis o autorizație de construire a unui imobil cu nerespectarea condițiilor stipulate în certificatul de urbanism”.
Europa Liberă a stat de vorbă cu Vasile Blaga, el însuși anchetat în trecut într-un dosar al DNA, în care a fost, în cele din urmă, achitat.
Actualul lider al PNL Timiș și-a dat demisia în 2016 după ce a fost plasat în control judiciar într-un dosar de trafic de influență.
Fostul parlamentar și ministru a fost acuzat de DNA Ploiești că ar fi primit 700.000 de euro de la o firmă pentru ca aceasta să obţină contracte cu două companii de stat.
Vasile Blaga a fost achitat în 2022 și a revenit în politică.
El spune că toți cei asupra cărora planează suspiciuni de fapte de corupție ar trebui să procedeze la fel, chiar dacă se consideră sau știu că sunt nevinovați.
„Pentru mine, au fost șase-șapte ani grei, n-am lipsit de la niciun termen. Dar cred că nu e normal să planeze asupra partidului vreo suspiciune”, a declarat Vasile Blaga pentru Europa Liberă.
„Din punctul meu de vedere, ar trebui sa plece toți cei acuzați, pentru că, deși partidul câștigă într-o parte (Mihai Chirica și Costel Alexe au câștigat alegerile la Iași – n.r.), va pierde în alte cinci părți”, a mai spus Blaga, care spune că această atitudine nu afectează nicicum prezumția de nevinovăție.
„E cred că domnul Tătaru este nevinovat și își va dovedi nevinovăția, am încredere că este un bun profesionist care a avut un mandat într-o perioadă foarte complicată, cea a pandemiei”, a mai declarat Blaga.
