Invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca Republica Moldova să se simtă vulnerabilă și amenințată. Cu o armată proprie de mici dimensiuni și un conflict înghețat de zeci de ani în Transnistria separatistă, alimentat în mare parte de Moscova, Moldova este îngrijorată că ar putea fi următoarea țintă a Kremlinului.
Statele Unite și Marea Britanie, precum și Uniunea Europeană, au prezentat recent propuneri de întărire a armatei modeste a Moldovei.
Neutralitatea Republicii Moldova este stipulată prin constituția post-sovietică, adoptată după 1990. Însă, renunțarea la neutralitatea militară a stârnit o dezbatere în republica de peste Prut care are o populație de aproximativ 2,6 milioane de locuitori și o armată de doar 3.250 de soldați.
Mulți susțin că renunțarea la statul de neutralitate nu ar servi intereselor țării.
Ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite, Igor Munteanu, a declarat că Chișinăul trebuie să se trezească din „somn și inerție” pentru a-și rezolva provocările de securitate, având în vedere „războiul necruțător al Rusiei în Ucraina”.
„Totul este legat de această paradigmă a neutralității care a fost, așa cum am mai spus, într-un anumit fel un viol geopolitic... prin impunerea unei păci otrăvite și impunerea acțiunii din exterior de acceptare a neutralității din 1994”, a declarat Igor Munteanu pentru Radio Europa Liberă Moldova.
Dezbaterea dacă Moldova ar trebui să renunțe la neutralitate și să se apropie de NATO s-a intensificat după ce ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat, pe 20 mai, pentru The Daily Telegraph, că Moldova ar trebui să fie „echipată conform standardului NATO” pentru a o ajuta să o protejeze împotriva amenințării unei invazii ruse.
Truss a spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin și-a păstrat „ambițiile de a crea o Rusie mai mare”.
Cândva republică sovietică, Moldova se află la granița de sud-vest a Ucrainei. Nu are graniță cu Rusia, dar este aproape de unele dintre regiunile ocupate în prezent de forțele ruse în sudul Ucrainei.
Republica Moldova nu este membră a NATO, dar a solicitat aderarea la Uniunea Europeană la mai puțin de două săptămâni de la invadarea Ucrainei. Opoziţia pro-rusă a ţării nu a salutat propunerile occidentale de ajutor militar.
Nu numai ministrul Liz Truss a vorbit despre întărirea armatei moldovene. Derek Chollet, consilier principal al secretarului de stat al SUA, a declarat pe 17 mai la Chișinău că Statele Unite vor să ajute armata Moldovei să devină „mai capabilă, mai eficientă și mai modernă pentru a-și apăra suveranitatea și teritoriul".
În cadrul unei vizite din 4 mai, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Uniunea Europeană va furniza echipament militar armatei din Republica Moldova.
Cum ar putea neutralitatea să ajute Moldova
În termeni practici, ar însemna renunțarea la neutralitate mult pentru Republica Moldova?
Analistul politic Cristian Vlas spune că această neutralitate nu a împiedicat Moldova în trecut, sau în prezent, să coopereze cu NATO. „Statutul de neutralitate al Moldovei nu interzice guvernului să interacționeze cu armata NATO sau cu alte armate”, a declarat Vlas pentru Europa Liberă, prin e-mail.
De fapt, a explicat analistul, Republica Moldova are de multă vreme legături strânse cu NATO, amintind de cel mai recent acord dintre Moldova și NATO, Planul de acțiune pentru parteneriat individual (IPAP) care acoperă 2022 și 2023.
„Acesta este în conformitate cu Constituția și conține planuri comune de asistență în materie de securitate și, într-un sens mai larg, pentru sectorul de securitate al Republicii Moldova”, a mai spus Vlas.
NATO are o politică de „uși deschise”, ceea ce înseamnă că este deschisă oricărei țări europene care aderă atâta timp cât membrul propus este „în poziția de a promova principiile... și de a contribui la securitatea zonei Atlanticului de Nord”.
În termeni practici, renunțarea la neutralitate „ar extinde posibilitățile de antrenament, de primire a echipamentelor militare și de a crea în rândul cetățenilor convingerea că armata își îndeplinește rolul”, a spus ambasadorul Igor Munteanu.
Cu toate acestea, renunțarea la neutralitatea ar însemna ceva doar dacă Moldova și-ar putea permite să investească în armata sa ca membru al NATO, a spus Dionis Cenușa, membru la Centrul de Studii ale Europei de Est din Vilnius.
„Moldova fără neutralitate înseamnă aplicarea pentru aderarea la NATO, dar acest lucru a fost respins pentru Ucraina și Georgia și este foarte nepopular în Moldova”, a declarat Cenusă pentru Europa Liberă, referindu-se la eforturile fără succes de la Kiev și Tbilisi de până acum de a se alătura alianței militare occidentale.
„Guvernul de la Chișinău se confruntă cu o dilemă”, spune Ian Bond, director de politică externă la Centrul pentru Reformă Europeană din Londra.
„În ultimele decenii, diviziunea dintre Chișinău și Tiraspol a fost într-o oarecare măsură estompată de interesul afacerilor transnistrene de a profita de integrarea (foarte lentă) a Moldovei pe piețele europene, în timp ce neutralitatea Moldovei a ținut-o departe de linia ochilor Rusiei”, a continuat Bond.
Situația militară a Moldovei
Având în vedere statutul său neutru, plus lipsa banilor, Republica Moldova nu a alocat prea mult în ultimii ani cheltuielilor de apărare, a explicat Alexandru Flenchea, fost ministru al Republicii Moldova, într-o postare Telegram. El a menționat că cheltuielile pentru apărare nu au depășit niciodată 0,4% din PIB.
Pentru 2021, bugetul militar ar fi de aproximativ 914 milioane de lei moldoveni (48 milioane dolari), iar numărul personalului militar activ este de aproximativ 5.000, cu alți 66.000 posibili rezerviști.
Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă, un think tank din Republica Moldova, a remarcat că ofertele occidentale de a întări slaba armată a Moldovei au venit după ce președinta Maia Sandu a declarat, la 27 aprilie, că forțele armate au fost ignorate timp de 30 de ani și că ar trebui să facă o revizuire atât de necesară.
Moldova trebuie să profite de șansa ajutorului militar occidental, a argumentat Boțan, alcătuind o listă de arme defensive de care armata moldoveană are nevoie urgentă „pentru a dovedi că este dispusă să se apere”.
„Dacă vor să asigure suveranitatea și independența Moldovei, autoritățile trebuie să creeze o capacitate minimă de a rezista unei eventuale invazii. În caz contrar, dacă Republica Moldova este atacată și nu rezistă, atunci va să fie un fel de Crimeea despre care se va spune că a fost de acord să fie încorporată în Federația Rusă”, a spus Boțan, referindu-se la ocuparea militară relativ rapidă de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014.
„În ceea ce privește oferta Regatului Unit, personal nu pot spune ce va fi la masa negocierilor. Este cert că guvernul nu va cere mai mult decât poate face față și se va concentra în mare parte pe securitatea cibernetică, capacitățile de informații, protecția la frontieră și, poate, pe sistemele de apărare aeriană”, a comentat Vlas pentru Europa Liberă Moldova.
Reacția Rusiei
În urma ofertei de ajutor militar de la Londra, viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a spus că Moscova urmărește reacția Chișinăului, dar că furnizarea de arme NATO unui stat neutru „ridică întrebări”.
De când Rusia a lansat invazia neprovocată a Ucrainei, pe 24 februarie, Chișinăul a fost prudent, îngrijorat că Moscova ar putea avea în vizor teritoriul său.
Aceste temeri au fost alimentate și mai mult pe 22 aprilie, când un înalt general rus, Rustam Minekaiev, a vorbit despre ocuparea sudului Ucrainei și despre posibilitatea de a asigura un „drum de ieșire” către regiunea separatistă a Transnistrei. El a spus, fără a oferi vreo dovadă, că vorbitorii de limbă rusă s-au confruntat cu persecuții.
Rusia are aproximativ 2.000 de militari în Transnistria, cei mai mulți dintre ei păzind un depozit de muniții la Cobasna, cea mai mare instalație de acest fel din Europa de Est. Transnistria separatistă are și propriile forțe armate, care numără între 4.000 și 7.500 de membri, însă se știe puțin despre capacitățile sau echipamentele lor de luptă.
În timp ce majoritatea analiștilor militari cred că Rusia nu are resursele militare pentru a lansa o nouă ofensivă împotriva Transnistriei, luna trecută, în regiune au fost unele explozii.
La sfârșitul lunii aprilie, autoritățile transnistrene au declarat că exploziile au vizat sediul securității de stat din Tiraspol, turnurile de radio folosite pentru a difuza știrile rusești și o unitate militară dintr-un sat din afara orașului.
Separatiștii din Transnistria au dat vina pe „infiltrați” ucraineni, în timp ce Kievul a spus că serviciile speciale ruse sunt responsabile.
Diviziunea politică
În interiorul Republicii Moldova, socialiștii pro-ruși din opoziție au emis pe 23 mai o declarație în care își exprimă „profunda îngrijorare” față de comentariile ministrului britanic de Externe și au „condamnat ferm” consultările dintre autoritățile moldovenești și statele membre NATO, dacă acestea au avut loc „în spatele ușilor închise”.
Însă, analistul Igor Boțan reamintește că sub conducerea socialiştilor, Moldova a început pentru prima dată întărirea legăturilor cu NATO prin semnarea primului său IPAP NATO.
„Dacă reamintim că socialiștii au lansat cooperarea cu NATO, atunci vedem cum argumentele actuale ale opoziției nu sunt convingătoare”, a spus Boțan.
Pe de altă parte, fostul ambasador Igor Munteanu susține că orice dezbatere privind modificarea statutului de securitate al Republicii Moldova va dura și nu va avea loc peste noapte.
„Nimeni nu cere aderarea imediată la NATO”, a spus Munteanu, solicitând un „dialog național” asupra direcției de securitate pe care Moldova o va lua în cele din urmă.
