Linkuri accesibilitate

3 minute | Alegerile și manelele. Parlamentul European dă undă verde noilor comisari. Google va trebuie să-și spargă monopolul


Departamentul de Justiție acuză Google de practici anticoncurențiale și vrea ca gigantul să-și vândă browserul Chrome.
Departamentul de Justiție acuză Google de practici anticoncurențiale și vrea ca gigantul să-și vândă browserul Chrome.

Lupta pentru Cotroceni se duce și pe ritm de manele. Europarlamentarii dau un OK preliminar pentru noii comisari. Autoritățile americane vor ca Google să-și vândă browserul Chrome.

Bun găsit,

Iată subiectele dimineții:

  • La doar patru zile înaintea primului tur prezidențial, lupta pentru Cotroceni se duce și în lumea manelelor.
  • După zile întregi de negocieri, europarlamentarii au aprobat toți comisarii europeni audiați la începutul lunii.
  • Google ar trebui să-și vândă browserul Chrome, după ce Departamentul de Justiție din SUA a găsit compania vinovată de practici anticoncurențiale.

Numărătoarea inversă până la turul I de prezidențiale se cântă pe ritm de manele

România intră pe ultima sută de metri înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale. Sâmbătă se încheie campania electorală, iar duminică românii de pretutindeni sunt așteptați la urne.

Miercuri, manelistul Tzanca Uraganu i-a dedicat o melodie liderului AUR, George Simion. „Mare om, jos pălăria/ Merită președinția/ Că iubește România”, cântă manelistul.

E a doua manea dedicată unui candidat în ultimele zile, precizează G4Media. Dani Mocanu i-a dedicat o manea candidatului PNL, Nicolae Ciucă, în care cântă: „Pe buletinul de vot eu nu am rival/ Nicolae Ciucă general”. Ciucă spune că nu a aranjat aceste versuri, potrivit News.ro.

Dani Mocanu, care este acuzat de trafic de persoane, a fost primul care a lansat o manea electorală, în cinstea candidatului PNL Nicoale Ciucă.
Dani Mocanu, care este acuzat de trafic de persoane, a fost primul care a lansat o manea electorală, în cinstea candidatului PNL Nicoale Ciucă.

Fostul președinte Traian Băsescu și-a prezentat propria perspectivă despre candidații la prezidențiale, pentru Digi24.

Pentru Centrul Politic, Ioan Stanomir scrie despre rolul președintelui. „Singur Preşedintele poartă povara deciziilor ultime. Singurătatea sa este singurătatea celui care are în faţa ochilor săi realitatea unei naţiuni şi a lumii din care face parte. Preşedintele nu poate delega neliniştile şi îndoielile sale”, scrie profesorul de la Facultatea de Științe Politice de la București.

Europa Liberă explică atribuțiile președintelui și analizează promisiunile candidaților pe tema Justiției, Apărării și politicii externe. PressOne scrie despre ce au pierdut alegătorii în campaniile electorale de anul acesta.

Europarlamentarii dau un OK preliminar pentru noii comisari

Parlamentul European și-a dat aprobarea preliminară pentru comisarii europeni, confirmă sursele pentru Politico și Euronews.

„Totul e sub control!”, a strigat președinta Parlamentului, Roberta Metsola, ieșind din camera în care acordul dintre grupurile politice a fost încheiat.

Toți cei 26, care au fost audiați la începutul lunii noiembrie, urmează să fie aprobați sau respinși, ca grup, pe 27 noiembrie, în plenara de la Strasbourg. Este prima oară în ultimii 25 de ani când nicio nominalizare nu este respinsă la acest punct al numirilor.

Aprobarea Roxanei Mînzatu a fost blocată pentru că partidele spaniole nu puteau cădea de acord asupra vicepreședintei spaniole Teresa Ribera. Europarlamentarii au avut ezitări și în privința a doi comisari de dreapta, Raffaele Fitto (IT) și Oliver Varhelyi (HU).
Aprobarea Roxanei Mînzatu a fost blocată pentru că partidele spaniole nu puteau cădea de acord asupra vicepreședintei spaniole Teresa Ribera. Europarlamentarii au avut ezitări și în privința a doi comisari de dreapta, Raffaele Fitto (IT) și Oliver Varhelyi (HU).

Decizia era așteptată de mai mult de o săptămână, dar a fost blocată la nivelul grupurilor politice de la Bruxelles, afectate și de politica internă a Spaniei. Au rămas, astfel, pe jar cei șase vicepreședinți (inclusiv românca Roxana Mînzatu, PSD) și propunerea Ungariei, Oliver Varhelyi. Europa Liberă a explicat anterior de unde provin tensiunile politice și a prezentat audierea lui Mînzatu.

Deși românca nu a fost în centrul conflictului politic, a fost chestionată dur de politicienii de centru-dreapta pe tema casei sale din Brașov, despre care Snoop a scris că nu ar fi extins-o legal.

Premierul Ciolacu i-a criticat pe politicienii români de alte culori care au criticat-o pe Mînzatu, scrie Calea Europeană: „unii din țară au uitat că la Bruxelles suntem toți români, că trebuie să tragem pentru România indiferent de ideologie și au încercat să blocheze această candidatură pentru calcule politice personale de campanie”, a declarat premierul.

Chiar dacă președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, răsuflă deocamdată ușurată, greul urmează de acum încolo. Alberto Alemanno, profesor de drept european și unul dintre cei mai vocali academicieni europeni, avertizează că Uniunea Europeană stă să se transforme într-o entitate de dreapta. El scrie în The Guardian că instituțiile europene vor fi nevoite, în acest mandat, să se bazeze pe susținerea politicienilor și guvernelor de extremă dreapta.

Monopolul Google, ordonat să dispară

Departamentul de Justiție din Statele Unite a cerut unui tribunal federal să hotărască „spargerea în bucăți” a companiei Google, scrie New York Times.

Dacă tribunalul va aproba cererea, compania va trebui să vândă motorul de căutare Chrome. Google va avea de ales și între a vinde sistemul de operare Android sau a renunța la acordurile cu companii producătoare de telefoane, care garantau că ei sunt motorul de căutare automat.

În august, un tribunal american a decis că Google a încălcat legile antitrust, în încercarea de a deveni cel mai mare motor de căutare.

Reuters scrie că Google va contesta această decizie, astfel că rezultatul final va veni la începutul anului viitor, când Donald Trump va fi din nou instalat la Casa Albă. Așadar, e posibil ca administrația Trump să renunțe la speță.

Autoritățile americane ar putea cere Google să renunțe la acordurile cu companii precum Apple sau Samsung prin care browserul lor și motorul lor de căutare apar ca default pe telefoanele multor utilizatori.
Autoritățile americane ar putea cere Google să renunțe la acordurile cu companii precum Apple sau Samsung prin care browserul lor și motorul lor de căutare apar ca default pe telefoanele multor utilizatori.

Potrivit Forbes, Google Chrome domină piața și este folosit de două treimi dintre toți utilizatorii. În SUA, 90% dintre utilizatori folosesc motorul de căutare Google.

Departamentul de Justiție a anunțat luna trecută că dorește să impună sancțiuni asupra firmei, pentru a opri monopolul asupra pieței motoarelor de căutare, scrie NPR. The Verge a urmărit toate momentele cheie de până acum.

Legile antitrust sunt cele care previn monopolul și sparg companiile care acaparează piața și sugrumă concurența. La sfârșitul anilor ‘90, guvernul american a anchetat Microsoft tot din motive de antitrust, dar într-o lume radical diferită față de acum un sfert de secol, situația pentru Google stă altfel, potrivit New York Times.

Google are probleme similare și în UE. A primit și a contestat cu succes o amendă de 1,49 miliarde de euro, dar a pierdut o contestație pentru o amendă de 2,42 de miliarde de euro pentru practici anticoncurențiale.

New York Times scrie despre cultura obsesivă a ascunderii dovezilor la Google: angajaților li se cere sistemic să șteargă mesaje, iar compania a dezvoltat propriul sistem de a șterge mare parte din comunicarea angajaților.

Alte subiecte:

  • În județul Botoșani au ajuns să locuiască 10.000 de ruși, ucraineni și moldoveni, dar doar în acte. La adresa unui sătean au ajuns să fie înregistrați chiar 6.800 de oameni. Europa Liberă explică cum funcționa schema și prezintă un interviu cu comisara europeană Ylva Johansson pe subiectul vizelor eliberate anual în UE pentru cetățenii ruși.
  • În PressHub, un reportaj pe urmele cărților în mediul rural. Spoiler: nu sunt.
  • Statele Unite au blocat din nou în cadrul Națiunilor Unite o rezoluție care cere încetarea focului în Gaza, scrie New York Times.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.

Toate cele bune,

Sabina

XS
SM
MD
LG