Linkuri accesibilitate

3 minute | Civilii uciși în războiul lui Putin, propuneri pentru România (ne)educată, copilul care doarme pe jos în spital


Nadia Trubcianinova, de 70 de ani, își plânge fiul Vadim, de 48 de ani, ucis de soldații ruși pe 30 martie la Bucea, lângă Kiev. Mii de civili au fost uciși în războiul din Ucraina.
Nadia Trubcianinova, de 70 de ani, își plânge fiul Vadim, de 48 de ani, ucis de soldații ruși pe 30 martie la Bucea, lângă Kiev. Mii de civili au fost uciși în războiul din Ucraina.

România a revenit la peste 4.000 de cazuri de Covid/zi, iar „presiunea” asupra spitalelor e, din nou, de actualitate. La fel schimbările din educație, cu noi propuneri de modificări majore, în timp ce riscul unei „recesiuni” nu mai e o discuție tabu. Toate, într-o lume schimbată definitiv de război.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • ONU anunță că peste 5.000 de civili au fost uciși în Ucraina în războiul ordonat de Vladimir Putin pe 24 februarie. Cifrele reale sunt mult mai mari.
  • Inflația a depășit 15% în România, specialiștii critică măsurile guvernului Ciucă, iar cuvântul „recesiune” apare tot mai des în conversații.
  • Ministrul român al Educației anunță (din nou) schimbări ale legilor educației. Ar urma să fie cele pe termen lung, născute la 6 ani după lansarea proiectului prezidențial „România educată”.

„Mercenarii” din Ucraina și civilii omorâți de Rusia


Ministerul rus al Apărării susține că a ucis 21 de „mercenari” români în Ucraina, într-o „analiză” în care pretinde că știe cu precizie câți străini luptă alături de forțele ucrainene. Forțele Rusiei ar fi ucis în ultimele trei săptămâni „166 de ’militanți polonezi’, 50 din Georgia, 23 din Marea Britanie, 21 de români și 15 canadieni”, precizează Digi24, care a analizat pe larg afirmațiile. Potrivit experților intervievați marți seară, astfel de detalii ar fi dificil de obținut în condițiile concrete ale războiului și există o distincție clară între „voluntari” și „mercenari”. Despre cei din urmă, proveniți din România, Bucureștiul neagă că ar exista.

Afirmațiile rușilor vin în timp ce Națiunile Unite au anunțat, ieri, că peste 5.000 de civili, inclusiv peste 340 de copii, au fost uciși în Ucraina din 24 februarie. ONU precizează că numărul victimelor civile este, cu siguranță, mult mai mare. Bilanțul atacului din weekend asupra unui bloc de locuințe din Ceasiv Iar a ajuns la cel puțin 45, transmite The Guardian.

Echipele de salvare la Ceasiv Iar, 12 iulie 2022.
Echipele de salvare la Ceasiv Iar, 12 iulie 2022.

În timpul nopții, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Rusia nu are curajul să admită înfrângerile, se bazează pe arme vechi și tactici sovietice, iar unitatea ucrainenilor și puterea forțelor sale armate fac rezultatul războiului previzibil. Importanța armelor pe care le primește Ucraina din Occident e de netăgăduit, dar, scrie The New York Times, SUA au îngrijorări serioase: militarii ucraineni nu luptă cât timp sunt antrenați să le folosească, iar Pentagonul e îngrijorat că își reduce semnificativ stocurilor de armament.

România și cerealele ucrainene

Joe Biden merge zilele acestea în Orientul Apropiat, Vladimir Putin vizitează Iranul săptămâna viitoare, iar astăzi, în Turcia, delegații din Rusia, Ucraina și Turcia se întâlnesc cu reprezentanții ONU pentru a discuta deblocarea exporturilor de cereale din Ucraina.

Canalul Bâstroe a fost deja redeschis, iar numărul navelor ajunse în porturile ucrainene pentru a încărca cereale ar fi crescut de la 8 la 16 în doar 24 de ore. Ucraina discută cu România pentru a facilita accesul altor 90 de nave care așteaptă pe Canalul Sulina, scrie Deutsche Welle.

Flancul estic al NATO și siguranța acestuia, inclusiv a Mării Negre, este prioritate a NATO, a reamintit, ieri, la București, Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

Deblocarea exporturilor e pe agenda discuțiilor lui Vladimir Putin cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, iar cei doi ar urma să se întâlnească săptămâna viitoare la Teheran, scrie The Guardian. Doar că prezența lui Putin în Iran este asociată de SUA intenției Teheranului de a furniza Rusiei drone care pot fi folosite în războiul din Ucraina.

Vizita din Orientul Apropiat (13 - 16 iulie) este prima făcută de Joe Biden în regiune de la preluarea funcției de președinte al SUA.
Vizita din Orientul Apropiat (13 - 16 iulie) este prima făcută de Joe Biden în regiune de la preluarea funcției de președinte al SUA.

Diplomația SUA se concentrează însă zilele acestea în Orientul Apropiat, unde președintele Joe Biden va încerca să convingă Arabia Saudită să producă mai mult petrol, o călătorie pe care Joe Biden ar fi preferat să nu o facă, scrie BBC.

Urmăriți actualizările știrilor legate de războiul din Ucraina în live blogul Europa Liberă.

România, inflația și banii „aruncați din elicopter”

Rata inflației a ajuns la 15,1% în luna iunie, a anunțat ieri Institutul de Statistică, cu cele mai mari scumpiri la gaze, ulei și cartofi. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a admis că BNR ia în calcul scenariul recesiunii, iar „vârful inflației este aproape”. După cum arată analiza Europei Libere, măsurile BNR nu sunt suficiente, guvernul ar trebui să reducă cheltuielile, nu să mai „arunce bani din elicopter”, spune profesorul universitar Cristian Păun.

Guvernul pare că este încă „în căutări” și ar modifica, din nou, ordonanța cu privire la Codul Fiscal. După o serie de întâlniri cu mediul de afaceri, sindicatele și autoritățile locale, executivul ar lua în calcul schimbări la prevederile care privesc microîntreprinderile, sectorul HoReCa, jocurile de noroc și impozitul pe proprietate.

În Europa, transmite Politico, îngrijorările cu privire la o eventuală recesiune sunt amplificate de căderea euro, care a atins, ieri, paritatea cu dolarul, pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Și poate fi doar începutul, în condițiile în care „o eventuală tăiere a livrărilor de gaze din Rusia poate arunca regiunea într-o recesiune profundă”.

România (ne)educată

După ce la conferința de presă recentă președintele Klaus Iohannis nu a putut oferi răspunsuri concrete la întrebările despre proiectul său, „România educată”, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat, ieri, cum arată proiectele noilor legi. Schimbările propuse, AICI.

Sorin Cîmpeanu vede partea bună a perioadei de șase ani în care proiectul România educată nu a produs rezultate: a avut loc cea mai amplă consultare publică pe tema reformei educației.
Sorin Cîmpeanu vede partea bună a perioadei de șase ani în care proiectul România educată nu a produs rezultate: a avut loc cea mai amplă consultare publică pe tema reformei educației.

La șase ani de la lansarea proiectului, ministrul pretinde că s-a finalizat cea mai mare consultare publică cu privire la reforma educației. Ar putea urma schimbări majore, începând cu clasa pregătitoare și până la bacalaureat, și încă o rundă de consultări, dat fiind că proiectele celor viitoare două legi – una pentru învățământul preuniversitar, una pentru cel universitar – ar intra azi în dezbatere publică.

Edupedu anunță primele nemulțumiri, în timp ce România bifează șase ani de „analize”, timp în care abandonul școlar a crescut, iar procentul elevilor care nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei, ar fi ajuns la 42%.

G4Media scrie astăzi despre averea deputatului PSD Laura Vicol-Ciorbă, cea care a promovat, printre altele, modificări ale Legii avertizorilor de integritate considerate de organizații neguvernamentale și de oficiali europeni un regres al statului de drept din România. G4 arată că, la cerere, Agenția de Integritate a secretizat, în declarația de avere a doamnei Vicol, „suma de 25,3 milioane de lei încasată de soț dintr-o misterioasă tranzacție cu părți sociale”.

Laura Vicol este autoarea mai multor amendamente controversate la legile dezbătute în actuala legislatură.
Laura Vicol este autoarea mai multor amendamente controversate la legile dezbătute în actuala legislatură.

Modificările legii avertizorilor de integritate sunt analizate azi de Curtea Constituțională, amintește Hotnews, la un termen mai scurt decât cel inițial, după ce și această temă a fost pe lista întrebărilor dificile primite de Klaus Iohannis în recenta conferință de presă.

Din Libertatea, povestea unui copil de 3 ani, internat în secția de arși a Spitalului de Urgență pentru copii Grigore Alexandrescu din București. Acesta a dormit „pe podeaua salonului din cauza căldurii insuportabile”. Libertatea încearcă să explice de ce e aerul condiționat inexistent în cel mai mare spital pediatric din România.

Sistemul sanitar este din nou „sub presiune”, odată cu creșterea numărului cazurilor de Covid, relatează Adevărul, iar dosarul Colectiv marchează o nouă dezamăgire: preşedintele Asociaţiei Colectiv, Eugen Iancu, reclamă faptul că Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Primăria Sectorului 4 au depus contestaţii la solicitările executorilor pentru plata daunelor morale de 64 de milioane euro, transmite News.ro.

În Europa Liberă, dezamăgirile unei călătorii cu trenul în România și cum s-a ajuns la viteze de 45 km/h și 1.500 de restricții.

Alte știri externe:

  • Audierile de ieri din Congresul SUA au făcut o nouă legătură directă între acțiunile lui Donald Trump și violențele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu, scrie BBC.
  • Twitter îl dă în judecată pe Elon Musk în urma încercării acestuia de a se retrage din procesul de achiziție a companiei, anunță Reuters.
  • The New York Times: Serialele „Succession” și „Squid Game”, urmează să domine ediția din acest an a premiilor Emmy.

Așteptăm mesajele voastre la treiminute@rferl.org.

Toate bune,
Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG