Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Interceptarea unei drone americane în apele internaționale ale Mării Negre de către avioane de vânătoare rusești a fost intenționată și parte dintr-un model „agresiv și periculos”, spun oficialii militari americani.
- Banca elvețiană Credit Suisse va împrumuta până la 54 de miliarde de dolari de la banca centrală elvețiană, după ce acțiunile sale au scăzut ieri cu 24%, ridicând temeri cu privire la o criză financiară.
- În România se discută despre religie: cultele vor ca aceasta să devină materie opțională la Bacalaureat, iar la un seminar din Baia Mare, un profesor a fost pozat în pat cu elevele minore, la o petrecere cu alcool.
Optimismul președintelui Zelenski
Oficiali militari americani au declarat ieri, într-o conferință de presă, că interceptarea dronei în Marea Neagră a fost intenționată și face parte dintr-un model de acțiuni „agresive și periculoase” ale piloților ruși în spațiul aerian internațional.
Acest lucru i-a transmis secretarul american al apărării, Lloyd Austin, omologului său rus, Serghei Șoigu, într-o convorbire telefonică, prima din ultimele cinci luni, transmite RFE/RL.
Generalul Mark Milley, președintele Statului Major al armatei americane, a declarat că, deși interceptarea a fost intenționată, încă nu este clar dacă același lucru poate fi spus despre coliziunea avionului cu drona MQ-9 Reaper.
BBC relatează că Rusia va încerca să recupereze rămășițele dronei, în timp ce CNN relatează că Statele Unite au şters de la distanţă datele software sensibile, înainte ca drona să se prăbuşească.
După ce în presă a apărut informația că drona a decolat din România, Europa Liberă a încercat afle dacă și ce urmări vor exista. Ar putea fi unele la nivel retoric, spune un expert.
În ceea ce privește războiul în sine, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda, conform News.ro.
Iar într-o conferință de presă, secretarul american Lloyd Austin a proiectat un sentiment de urgență în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, conform Politico, afirmând că „Ucraina nu are timp de pierdut”.
Asta în condițiile în care Rusia intenționează să recruteze încă 400.000 de soldați cu contract, scrie Europa Liberă. De unde? Pentru că actuala criză demografică din Rusia îl face pe Putin mai periculos, titrează The Washington Post.
Pe termen lung, aceasta este o veste proastă pentru Rusia. Pe termen scurt, însă, este o veste proastă pentru vecinii Rusiei, deoarece Vladimir Putin ar putea căuta soluții militare la problemele demografice, se arată în articol.
Planul Kremlinului pentru Moldova
Un document secret obținut de Rise Project Moldova, împreună cu mai multe publicații internaționale, arată un plan al Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030 și transformarea acestei țări într-un „satelit” al Moscovei.
Obiectivele pe termen scurt (care urmau a fi atinse până în 2022) includeau „neutralizarea” oricăror acțiuni prin care guvernul de la Chișinău încearcă demilitarizarea Transnistriei și evacuarea trupelor rusești din regiune.
Biroul de la Chișinău al RFE/RL scrie că Republica Moldova ar putea primi un radar mobil pentru protejarea spațiul său aerian, din bani de la Uniunea Europeană. Într-un explainer, colegii de la Chișinău relatează despre cum poate fi apărat cerul cerul R. Moldova fără a implica NATO.
Iar ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că țara sa nu mai primește gaz rusesc și nici nu mai suportă „șantajul” impus de gigantul Gazprom, relatează Reuters.
Religia în școli. Două fațete
O investigație Recorder arată că arhidiaconul Daniel Farcaș, profesor de Morală, Noul și Vechiul Testament la Seminarul Teologic Ortodox din Baia Mare, este acuzat că și-a manipulat emoțional elevele minore, trecând din postura de diriginte în cea de prieten apropiat.
Acesta mai este acuzat că le trimite mesaje cu tentă sexuală, le dă de băut fetelor minore și se pozează cu ele în pat.
„Sâmbătă dimineață a început cu pălincă. Lua funingine, ne făcea semnul crucii pe frunte și ne dădea să bem”, spune o adolescentă care a primit de la profesor mesaje precum „Cine are picioare mișto?”
Iar după ce cultele religioase din România au solicitat ca Religia să fie introdusă la Bacalaureat ca probă de examen, la alegere, Europa Liberă a lansat o dezbatere pro sau contra.
Colegii mei au calculat și cât costă deplasările externe ale președintelui Klaus Iohannis, după ce Cotroceniul a clasificat informațiile.
Iar la rubrica „one2one”, președintele USR, Cătălin Drulă, a prezentat documente cu privire la achiziția de mașini BMW derulată de Ministerul de Interne, de la Automobile Bavaria, companie care îl are ca fondator pe unul dintre prietenii președintelui Iohannis.
În contextul disputei Rareș Bogdan - Bogdan Aurescu, Libertatea a analizat dependența PNL de Klaus Iohannis. Frământările din PNL sunt că „prima bătălie pentru independența partidului trebuie să fie cu Ciucă, dacă vrem să scăpăm de dependența de Iohannis”.
În ecuație intră și PSD, colegul de alianță, mai ales că Marcel Ciolacu a declarat aseară la Digi24 că nu exclude varianta unui „tandem” la alegerile prezidențiale din 2024. Fără să fie „un scenariu simplu”, președintele PSD nu a exclus nici scenariul ca el să fie candidatul la președinție, iar Nicolae Ciucă premier.
O știre aparte: singurul producător de vitamina C la folie din România este acuzat a alimentat mai multe țări din Europa cu materie primă pentru producerea de metamfetamină, conform Știrile PROTV.
Problemele Credit Suisse
Banca elvețiană Credit Suisse își asigură un colac de salvare de 54 miliarde de dolari, de la banca centrală a țării, după ce acțiunile sale au scăzut chiar și cu 30% pe parcursul zilei de ieri, conform Reuters.
Scăderea a venit după ce președintele Băncii Naționale Saudite a spus că nu va crește pachetul de acțiuni la Credit Suisse, la pachet cu managementul defectuos din ultimii ani, cu un control deficitar al riscurilor și, mai nou, cu eventuale probleme legate de practicile contabile.
Scăderea băncii elvețiene vine după prăbușirea Silicon Valley Bank și Signature Bank, din SUA, iar NYT relatează că, deși dificultățile sunt diferite, temerile legate de bănci se extind la nivel mondial, provocând o mare volatilitate în piețele financiare.
În SUA, o a treia bancă are probleme. First Republic Bank, retrogradată miercuri la nivelul “Junk” de către S&P Global Ratings și Fitch Ratings, analizează toate opțiunile disponibile, inclusiv o posibilă vânzare, scrie Bloomberg.
În acest context, publicațiile internaționale se întreabă dacă băncile se află în 2023 într-o situație similară cu cea din 2008.
Corespondentul șef al CNN pentru afaceri, Christine Romans, spune că aceasta nu este o repetare a crizei financiare globale de acum 15 ani, deoarece băncile nu au voie să dețină în portofoliu active toxice. Cu toate acestea, băncile mai mici nu se confruntă cu același control de reglementare ca și cele mai mari.
Alte știri:
- Președintele israelian Isaac Herzog avertizează asupra riscului unui război civil în condițiile în care premierul Benjamin Netanyahu respinge compromisul judiciar cu privire la noul pachet de legi, care au declanșat ample proteste - The Guardian.
- Administrația Biden a transmis TikTok că proprietarii săi chinezi, ByteDance cu sediul la Beijing, trebuie să își vândă acțiunile pentru a evita o interdicție din partea SUA - The Washington Post.
- Cine sunt oamenii care au zguduit sistemul clerical din Iran? Peste 500 de protestatari au fost uciși în urma represiunii statului, iar Radio Farda a identificat în mod independent peste 300 dintre ei - RFE/RL.
După cum v-ați obișnuit, așteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa de email treiminute@rferl.org sau pe paginile de Facebook și Instagram.
Pe curând,
George
