Linkuri accesibilitate

3 minute | Crimele de război, prizonierele ucrainene și ministrul „doctor Wikipedia”


Cele 108 femei ucrainene, prizoniere eliberate de forțele ruse în schimbul a 110 femei ruse deținute de Ucraina. Fotografie făcută de șeful biroului prezidențial al Ucrainei.
Cele 108 femei ucrainene, prizoniere eliberate de forțele ruse în schimbul a 110 femei ruse deținute de Ucraina. Fotografie făcută de șeful biroului prezidențial al Ucrainei.

Atacurile cu drone kamikaze lansate de ruși în Ucraina sunt condamnate de toată comunitatea occidentală. Casa Albă a declarat că SUA vor trage Rusia la răspundere pentru „crimele de război” și se pregătesc să impună noi sancțiuni Iranului pentru dronele vândute Rusiei.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • SUA vor trage Rusia la răspundere pentru „crimele de război”, după ce forțele ruse au atacat cu drone orașele ucrainene și au ucis cel puțin patru oameni, a declarat un purtător de cuvânt de la Casa Albă.
  • Ucraina și Rusia au făcut un schimb de prizonieri: 108 femei ucrainene au fost eliberate în schimbul a 110 prizoniere ruse deţinute de Ucraina. 37 dintre femeile ucrainene ar fi fost capturate după ce s-au predat în timpul asediului combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol.
  • În ziua moțiunii împotriva sa, ministrul Lucian Bode este acuzat că a plagiat pasaje întregi de pe Wikipedia, pe care le-a tradus și folosit în teza sa de doctorat, susținută la Universitatea Babeș Bolyai. USR a publicat concluziile parțiale ale unei analize a tezei și spune că va depune sesizare la CNATDCU.

SUA vor trage Rusia la răspundere pentru „crimele de război”

Atacurile cu drone kamikaze, pe care rușii le-au desfășurat luni dimineață la Kiev, au fost condamnate de toate țările occidentale, după cum scrie presa internațională. SUA vor trage Rusia la răspundere pentru „crimele de război”, după cum a declarat un purtător de la Casa Albă, scrie Reuters.

Cel puţin patru persoane, printre care o femeie gravidă, au fost ucise luni în atacul rus asupra unui imobil locuit în centrul Kievului.

În același timp, SUA încearcă să accelereze livrarea către Ucraina a două sisteme avansate de rachete sol-aer, care să îi ajute pe militarii ucraineni să detecteze la timp dronele iraniene folosite de Rusia, relatează CNN.

Dronele kamikaze folosite de forțele ruse asupra obiectivelor civile din Ucraina lasă prăpăd în urma lor.
Dronele kamikaze folosite de forțele ruse asupra obiectivelor civile din Ucraina lasă prăpăd în urma lor.

Dronele kamikaze, de proveniență iraniană, folosite de ruși în Ucraina, sunt dispozitive mici și zgomotoase, proiectate să lovească de la distanță, și care pot să „păcălească” sistemele de apărare aeriană, după cum au explicat experții militari pentru The Washington Post.

Cu toate că misiunea iraniană de la ONU a declarat că sprijină încercările de a găsi o soluție pașnică pentru sfârșitul războiului, Casa Albă a acuzat Iranul că a mințit când a spus că dronele iraniene nu au fost folosite de Rusia în Ucraina, relatează Reuters.

Luni, mai mulți miniștri de Externe ai UE au cerut sancțiuni împotriva Iranului pentru transferul de drone în Rusia, demers sprijinit și de SUA, după cum arată BBC. Detalii despre ce se întâmplă în Ucraina puțeti citi și în liveblogul Europa Liberă.

Primul schimb de prizoniere dintre Rusia și Ucraina

După opt luni de război, Ucraina și Rusia au făcut primul schimb de prizoniere. În schimbul a 110 femei ruse, Ucraina a primit 108 femei ucrainene deţinute ca prizoniere de război, potrivit BBC. 37 dintre ele ar fi fost capturate după ce s-au predat în timpul asediului combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, care s-a încheiat în luna mai.

The Guardian publică un clip video emoționant cu femeile ucrainene plângând de bucurie când își văd familiile. Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat schimbul de prizonieri: „Nu uităm de niciunul dintre oamenii noştri".

De cealaltă parte, Denis Puşilin, cel mai înalt oficial susţinut de Rusia în partea separatistă a regiunii ucrainene Doneţk, a confirmat schimbul de prizoniere, dar a declarat că două deţinute au decis să rămână în Rusia. Kievul nu a comentat acest lucru. Este al doilea schimb de prizonieri între cele două țări.

Unii dintre comandanții ucrainenii de la Combinatul Azovstal, luați prizonieri de ruși în luna mai, și-au întâlnit familiile în Turcia, într-o locație nedezvăluită, pe 3 octombrie 2022.
Unii dintre comandanții ucrainenii de la Combinatul Azovstal, luați prizonieri de ruși în luna mai, și-au întâlnit familiile în Turcia, într-o locație nedezvăluită, pe 3 octombrie 2022.

În septembrie, Ucraina și Rusia au schimbat un număr record de 215 soldați închiși în Rusia, inclusiv luptători care au condus apărarea combinatului Azovstal, un simbol al rezistenței ucrainene până în luna mai. Mulți dintre ucrainenii schimbați atunci prezentau semne de tortură violentă, după cum scria Europa Liberă.

În același timp, Volodimir Zelenski le-a cerut luni militarilor ucraineni să ia cât mai mulți prizonieri ruși, spunând că acest lucru va facilita eliberarea soldaților deținuți de Rusia. „Cu cât avem mai mulți prizonieri ruși, cu atât mai repede ne vom putea elibera eroii noștri”, a spus Zelenski, citat de Reuters.

Ministrul român - „doctor Wikipedia”

Luni, pe lângul scandalul din Parlament de la moțiunea simplă, depusă de 55 de parlamentari ai USR şi Partidului Forţa Dreptei împotriva sa, ministrul Lucian Bode s-a confruntat cu o altă problemă: acuzația că a plagiat în teza sa de doctorat „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI”, susținută în 2018, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

USR a publicat o analiză preliminară a tezei de doctorat a ministrului de Interne, după folosirea a două softuri diferite pentru detectarea plagiatului. Rezultatele arată că Lucian Bode a copiat pasaje întregi, cuvânt cu cuvânt, de pe Wikipedia. În acest caz, UBB s-a autoseziat și analizează lucrarea, după cum a declarat rectorul Daniel David pentru Europa Liberă.

Forul care ar trebui să analizeze teza în cazul unei suspiciuni de plagiat este Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Dar doar în cazul unei sesizări, însă până acum nimeni nu a depus vreo astfel de sesizare pentru Lucian Bode, după cum a declarat Mircea Dumitru, președintele interimar al CNATDCU pentru Edupedu.ro.

Ministrul Lucian Bode a declarat luni, la Parlament, că teza lui de doctorat a fost verificată de universitatea la care a susținut-o.
Ministrul Lucian Bode a declarat luni, la Parlament, că teza lui de doctorat a fost verificată de universitatea la care a susținut-o.

La dezbaterea moțiunii împotriva sa, Lucian Bode a declarat că teza lui nu este contestată de „nicio voce academică”.

„Teza mea a parcurs absolut toate etapele, fiind analizată atât de universitate, iar raportul de similitudine din 2018 arată foarte clar, lucrarea nu conține preluări neautorizate, cât și de către CNATDCU, la solicitarea UBB, CNATDCU propune să se valieze teza”, a declarat Lucian Bode, citat de Digi24.

Europa Liberă scrie că ministrul Lucian Bode este unul dintre oficialii care ar trebui să se asigure că legea electorală este respectată și ar trebui să organizeze alegeri locale în mai multe orașe, inclusiv în Sectorul 5 al Capitalei.

Alte subiecte:

  • Pensiile speciale trebuie puse „într-o anumită normalitate”, dar nu se pune problema să fie eliminate, după cum a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, scrie Hotnews.
  • Senatul a adoptat cele trei proiecte de legi ale Justiţiei privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit Europa Liberă și Spotmedia. Legile au fost contestate de societatea civilă.
  • Vaccinurile care vizează vindecarea cancerului ar putea fi disponibile înainte de 2030, spun cei doi cercetători care au conceput vaccinul împotriva covid de la Pfizer, relatează The Guardian.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,

Andreea

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG