Linkuri accesibilitate

3 minute | Un „Plan Marshal” pentru Ucraina, 100 de milioane de refugiați și de ce vrea Finlanda în NATO


Locuitori din Mariupol într-un refugiu anti-bombă situat în subsolului unui imobil. Orașul-port a fost unul dintre cele mai bombardate de la începutul războiului.
Locuitori din Mariupol într-un refugiu anti-bombă situat în subsolului unui imobil. Orașul-port a fost unul dintre cele mai bombardate de la începutul războiului.

Singura soluție pentru încheierea războiului este diplomația, crede Ucraina, care este însă fermă în privința condițiilor: nu va renunța, în nicio circumstanță, la integritatea sa teritorială.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Numărul refugiaților de pe planetă a atins cifra record de 100 de milioane, arată Organizația Națiunilor Unite. Războiul din Ucraina a înrăutățit situația.
  • Președintele Forumului Economic Mondial, Borge Brende, a precizat că Ucraina are nevoie de „un plan Marshal” pentru a fi reconstruită, care să înceapă înainte de încheierea războiului.
  • Ambasadoarea Finlandei la București, Marjut Akola, spune, într-un interviu acordat Europei Libere, că riscul ca Finlanda să nu adere la NATO este mai mare decât cel de a rămâne neutră.

Ucraina nu renunță la niciun teritoriu

Ucraina nu este dispusă să renunțe la nicio bucată din teritoriul său ori să înceteze focul cât timp Rusia continuă să îi bombardeze școlile, spitalele și blocurile în care locuiesc civili.

Reacția oficialilor ucraineni vine în condițiile în care Rusia și-a intensificat în ultimele zile acțiunile militare din regiunile estice, pe care le-a atacat cu lovituri aeriene și focuri de artilerie. „Războiul trebuie să se încheie cu restabilirea completă a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, a declarat duminică Andriy Yermak, șeful personalului prezidențial al Ucrainei.

Reacția acestuia a venit după ce, anterior, președintele Volodimir Zelenski a precizat că singura soluție pentru încheierea războiului din țara sa este cea a diplomației.

Prezent la Kiev în weekend, președintele polonez Andrzej Duda, a întărit solicitarea ucrainenilor de a-și recăpăta/apăra țara în integralitate, spunând că sacrificarea oricărui teritoriu ar fi o „lovitură uriașă” pentru întregul Occident.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda îl îmbrățișează pe Volodimir Zelenski în timpul vizitei oficiale de duminică, de la Kiev.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda îl îmbrățișează pe Volodimir Zelenski în timpul vizitei oficiale de duminică, de la Kiev.

Duda, primul lider de stat internațional care s-a adresat deputaților ucraineni față în față, după începerea războiului, a anunțat ieri, alături de Zelenski, că între Polonia și Ucraina va exista o vamă comună – atât pentru persoane cât și pentru bunuri - care va ușura tranziția dintre cele două state. „Granița polono-ucraineană ar trebui să unească, nu să divizeze”, le-a spus Duda parlamentarilor ucraineni.

De la Davos/Elveția, președintele Forumului Economic Mondial, Borge Brende, a cerut un „Plan Marshall” pentru reconstruirea Ucrainei chiar înainte de reuniunea anuală a Forumului. Planul Marshall a fost o inițiativă americană care a sprijinit reconstrucția mai multor economii europene după cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Chiar și fără un acord de pace, care în prezent este puțin probabil, trebuie să lucrăm la reconstrucție, cel puțin în acele zone care sunt sub controlul Ucrainei”, a declarat Brende pentru Süddeutsche Zeitung. Reuniunea va fi deschisă astăzi cu discursul președintelui Zelenski.

Un raport îngrijorător

Lumea nu este pregătită pentru o perioadă în care degradarea mediului să fie completată de războaie la scară largă, arată cel mai nou raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm. Institutul suedez, care este recunoscut la nivel global pentru acuratețea rapoartelor sale privind exporturile de arme și crizele globale, trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile iminente cu care pare să se confrunte în acest moment omenirea.

„Natura și pacea sunt atât de strâns legate, încât deteriorarea uneia dăunează celeilalte. Prin același raționament, îmbunătățirea uneia o îmbunătățește pe celălaltă”, a declarat directorul SIPRI, Dan Smith, pentru DW. „Acțiunea este posibilă – și momentul să acționăm este acum.”

Foametea ar putea afecta în special țările sărace, cum ar fi Sudan.
Foametea ar putea afecta în special țările sărace, cum ar fi Sudan.


Astăzi, Organizația Națiunilor Unite trage și ea un semnal de alarmă cu privire la numărul record de refugiați din lume. Numărul de persoane forțate să fugă de conflict, violență, încălcări ale drepturilor omului și persecuție a depășit acum pragul uluitor de 100 de milioane.

Războiul din Ucraina doar a contribuit la atingerea acestei borne. „O sută de milioane este o cifră cruntă – îngrijorătoare și alarmantă în egală măsură. Este un record care nu ar fi trebuit niciodată stabilit”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi.

Din același registru, Politico scrie astăzi despre o posibilă criză alimentară cu care s-ar putea confrunta lumea din cauza conflictului din Ucraina, în condițiile în care Ucraina și Rusia sunt printre cei mai mari producători de grâu din lume.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) adaugă pe listă și înmulțirea cazurilor de variola maimuței, care a stârnit îngrijorări în rândul epidemiologilor din întreaga lume. Mai mult de 80 de cazuri au fost confirmate în Europa, SUA și Israel, regiuni în care, în mod obișnuit, această boală nu apare. „Ne confruntăm cu o convergență formidabilă a bolilor, secetei, foametei și războiului, alimentată de schimbările climatice, inechitatea și rivalitatea geopolitică”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, șeful OMS.

„Rusia nu dictează Finlandei”

Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei în România, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că țara sa a evaluat riscurile și că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru protecția finlandezilor.

„Vom fi aliați foarte stabili, constructivi, responsabili. Vă pot asigura, pe voi și pe toți aliații NATO, că aderarea noastră va consolida securitatea euro-atlantică, nordică și, de asemenea, baltică, prin diplomația noastră, prin capacitatea noastră militară și reziliența la nivel înalt a societății noastre”, spune ambasadoarea, în interviul acordat jurnalistei Adriana Nedelea.

Marjut Akola - despre război și aderarea la NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:10 0:00

Tot în Europa Liberă puteți citi o analiză despre cum se raportează liderul autoritar al Belarusului, Alexandr Lukașenko, la războiul din Ucraina, dar și un articol despre semnificația reacților din ce în ce mai violente ale AUR, din ultima perioadă.

Iar colegul meu, Ovidiu Cornea, a vorbit cu Ingo Tegge, manager cultural german, stabilit în România. Tegge a grupat cele mai ciudate, surprinzătoare și amuzante experiențe din România în scurte povești pe care le publică, periodic, pe social media: de la celebra expresie a meseriașilor, „Cine v-a lucrat aici?” la PET-urile de 2 litri umplute cu palincă.

Alte subiecte:

  • CANNES: Presa străină vede mai degrabă „xenofobia central-europeană” în noul film dur al lui Mungiu, dar regizorul avertizează că intoleranța nu are granițe – Libertatea.
  • Șeful DNA, nemulțumit de dosarul TelDrum: „Imediat îmi expiră mandatul şi nu am văzut TelDrum finalizat. Aş vrea să îl văd mai mult ca oricine” – G4 Media.
  • „Nu mai vreau la birou!”. Românii cer mai multă flexibilitate la muncă, angajatorii se adaptează cu greu – Europa Liberă.

Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Pe mâine,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG