Bună dimineața, dragi prieteni,
Astăzi se împlinesc 100 de zile de război în Ucraina. Și după cum relevă cele mai recente analize, conflictul se va prelungi de-a lungul mai multor ani.
În România, a cărei frontieră terestră cu Ucraina se întinde pe 649 km, democrația scârțîie: guvernul unei coaliții imense este condus de un general propulsat mecanic la vârful celui mai vechi partid din țară, opoziția democratică este slăbită și fragmentată, liderul AUR forțează intrarea în instituții în tradiție fascistă. În plus, inflația de aproape două cifre nu are cum fi încetinită de măsurile de stânga anunțate.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Un alt proiect de lege, citat de G4Media, din pachetul „securității” naționale: președintele decide chiar și atunci când toți ceilalți membri ai CSAT se opun.
- După 100 de zile de război, președintele Zelenski anunță că 20% din teritoriul țării sale se află sub controlul armatei ruse. În afară de ucideri și distrugeri de miliarde, rușii deportează ucraineni în masă. Inclusiv 200.000 de copii.
- Canada acuză China de provocări aeriene deasupra apelor teritoriale din apropierea Coreei de Nord. Între timp, China evită să supere Vestul ajutând Rusia.
Președintele Iohannis spre Orban, Erdogan sau Lukașenko?
Proiectele legilor privind siguranța națională, denumite acum ale „securității” naționale, a suscitat imediat ce au fost date publicității de G4Media protestul a 13 organizații neguvernamentale. Europa Liberă a încercat să afle ieri punctul de vedere a celor mai influenți politicieni din coaliția de guvernare. Sub pretextul că „e prematur”, nimeni nu a îndrăznit să formuleze un punct de vedere: omerta.
Proiectul citat însă astăzi de G4Media pare corolarul derapajelor anti-democratice prezente în celelalte proiecte (ar fi nouă proiecte sau zece, e încă „prematur” să știm).
Astfel, după ce a fost extinsă lista domeniilor unde se pot manifesta „amenințări la adresa securității naționale” la aproape tot ce mișcă în țară, fără ca finanțele serviciilor de informații să mai fie controlate de vreo instituție, președintele primește drept de decizie absolută în CSAT. Nu drept de veto, adică posibilitatea de a se opune unei măsuri nedorite, îl avea deja, ci poate aplica o măsură chiar dacă toți ceilalți membri ai CSAT se opun.
„Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște Președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, este textul articolul. Fraza în evidență este adaos la legea actuală, mai democratică, din vremea celui de-al doilea mandat a lui Ion Iliescu.
Involuția evidentă pe care pachetul de legi privind „securitatea” națională o relevă îl face pe șeful redacției G4Media să vorbească de Unitatea Militară România; după ce titlul protestului civic inițial folosea termenul de Republica Militară România.
Analiza Europei Libere arată ca un avertisment: „Iohannis și serviciile de informații își întăresc reciproc puterile”. Situația pare cu atât de problematică cu cât la trei zile de la apariția dezvăluirilor, majoritatea presei centrale de la București păstrează, ca și politicienii, tăcerea.
Europa Liberă va vorbi în continuare ca ... „Melița”, cunoscătorii știu la ce mă refer. Cei care vor detalii, la târgul de carte Bookfest deschis București, pot găsi cartea fostului șef al știrilor Europa Liberă, Liviu Tofan, din anii luptelor „de gherilă” pentru o Românie democratică.
Și apropos, „Arta respiră în libertate” este motto-ul Europei Libere pentru parteneriatele Europei Libere cu Festivalul de Teatru de la Sibiu, pentru filmele de la TIFF de la Cluj și Serile Filmului de la Iași. Și tocmai pentru că arta respiră în libertate, știm că o să vă placă „Metronom”, povestea câștigătoare la Cannes a doi tineri care ascultau în anii '70 postul nostru de radio.
O cincime din teritoriul Ucrainei, sub controlul forțelor ruse
Majoritatea publicațiilor îl citează pe președintele Zelenski spunând în fața Legislativului din Luxembourg că 20% din teritoriul țării sale este ocupat de Rusia. BBC publică și o hartă utilă a operațiunilor centrată asupra orașului Severodonețk, unde rușii au intrat recent și unde încă se duc lupte.
Locuitorii din aceste zone au îngroșat rândurile celor peste șase milioane de refugiați în afara granițelor Ucrainei, dar și a valului de oameni dislocați spre vestul țării, mai sigur. Între ei, o profesoară de gramatică din Severodonețk, intervievată de Europa Liberă la Liov, unde a ajuns cu mama ei. Luați-vă câteva minute să urmăriți video.
O să priviți altfel o picătură de apă. La fel dacă citiți în Libertatea despre soarta oamenilor aflați sub ocupație rusească în orașul Mariopol. Acolo, bilanțul oficial este de 40 de mii de morți...
La o sută de zile de război, The Guardian notează că la Liov, în memoria celor peste 243 uciși, un autocar a fost umplut cu jucării și slujește drept Memorial. Mulți alții au fost mutilați, în timp ce traumele psihice afectează milioane.
În plus, președintele Zelenski spune că peste 200.000 de copii au fost furați de forțele ruse ca să fie deznaționalizați și să-și uite rădăcinile. Rusia face și deportări în masă, inclusiv Consiliul European din această săptămână a cerut Kremlinului să oprească practică și să întoarcă oamenii acasă.
Brutalitatea războiului purtat de Vladimir Putin și acoliții săi în Ucraina nu l-a împiedicat pe Viktor Orban al Ungariei să țină în loc sancțiunile UE legate, între altele, de boicotul petrolului rusesc, cerând scoaterea Patriarhului Kirill de pe lista persoanelor sancționate. O excelentă analiză a poziției lui V. Orban face Magda Grădinaru pentru spotmedia.ro.
Canada acuză China de provocări aeriene
BBC notează reproșurile Canadei care a anunțat că unul din avioanele sale de supraveghere în apele internaționale din zona Coreei de Nord a fost nevoit în mai multe rânduri să facă manevre ca să se ferească de avioane de luptă chinezești.
Ottawa a numit incidentele drept „neprofesioniste” și cu „risc potențial” cu precizarea că a transmis acest mesaj autorităților de la Beijing. Nu există încă un punct de vedere public al Chinei.
Premierul canadian Trudeau a fost limpede: „Faptul că China a ales să facă asta este extrem de îngrijorător”.
Între timp, Coreea de Nord a preluat președinția prin rotație a Conferinței ONU pentru Dezarmare, ceea ce a provocat un scandal diplomatic intens, după cum explică The Guardian. Să pui șef la dezarmare un stat care tocmai pregătește noi teste nucleare... Poziția Chinei rămâne de văzut.
De văzut rămâne inclusiv poziția Chinei în privința Rusiei. O analiză consistentă a Washington Post susține, citând surse diplomatice că Beijing-ul ar fi refuzat mai multe cereri de sprijin ale Rusiei. Aceasta ca să nu supere Occidentului și să nu se expună, la rândul său sancțiunilor.
Altfel, presa americană e dominată de pledoaria președintelui Biden către republicani de a permite modificarea fie și parțială a regimului armelor și munițiilor. Masacrul recent de la o școală din Uvalde/Texas, soldat cu 21 de victime a readus în actualitate această problemă complicată. „E de ajuns!” a spus Joe Biden citat de New York Times.
Alte subiecte:
- Sărbătorile din Marea Britanie dedicate Jubileului la 70 de ani de domnie a Reginei Elisabeta a II-a continuă. Digi24 a ales cea mai amuzantă parte a zilei de ieri. O galerie foto a BBC amintește că „un accident” a adus-o la tron: renunțarea la tron a unchiului Eduard pentru Wallis Simpson.
- Turcia și-a schimbat brandul inclusiv la Națiunile Unite din englezescul Turkey în turcescul Türkiye, o schimbare ce reflectă schimbarea de filozofie de la Ankara.
- Am amintit deja de Bookfest. Dacă sunteți din București sau în vizită, e primul după pandemie, iar printre autorii anunțați sunt nume mari. Istoricul Thierry Molton se află printre alții aici.
Un week-end liniștit, toate cele bune,
Elena
