Linkuri accesibilitate

3 minute | Liz Truss sau cum devii o „doamnă de fier” fără lună de miere, Țarul Putin salvează Lumea rusă


Unii colegi ai noului premier britanic spun că e greu de știut ce crede cu adevărat doamna Liz Truss.

Liz Truss urmează să devină azi, oficial, premierul Marii Britanii. Presa internațională analizează pe larg personalitatea sa „cameleonică” și provocările majore cărora va trebui să le facă față. Războiul Rusiei în Ucraina se află printre ele, dar economia va fi piatra de încercare.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Liz Truss devine astăzi premierul Marii Britanii. Ea a fost ministru de Externe în cabinetul Boris Johnson și e de așteptat să continue politica acestuia în privința Ucrainei. Situația economică este însă principala provocare a începutului de mandat.
  • Centrala nucleară Zaporojie a fost deconectată din nou de la rețeaua electrică a Ucrainei în urma bombardamentelor de luni. Inspectorii ONU prezintă astăzi raportul cu privire la riscul nuclear de la Zaporojie.
  • Vladimir Putin a adoptat un document programatic de politică externă care angajează Kremlinul să „protejeze și promoveze tradițiile și idealurile din Lumea rusă” .

„Dexteritatea ideologică” a doamnei Truss

„A câștigat, dar deja nu mai are timp”, scrie The Guardian în analiza dedicată provocărilor aflate în fața noului premier britanic. Are în față, încă din prima zi, o „furtună economică” - inflația în creștere și facturile la energie pun în dificultate milioane de familii și afaceri. Liz Truss a spus că nu e adepta ajutoarelor directe, ci favorizează reduceri de taxe și reforme economice. Încă nu s-a răzgândit și nu trebuie subestimată, remarcă The Guardian, dar dacă privim portretul său creionat în majoritatea ziarelor internaționale, doamna Truss are o istorie a „răzgândirii”.

Cu diplomație britanică, Mark Landler, șeful biroului de la Londra al The New York Times, vorbește despre „dexteritatea ideologică” a doamnei Truss, o altă definiție pentru oportunism. Noul premier merge azi în fața Reginei pentru a-și primi mandatul, cu ani în urmă pleda pentru abolirea monarhiei. A fost membră a Partidului Liberal Democrat, apoi a trecut la conservatori. A fost anti-Brexit, apoi a devenit un adevărat „evanghelist” al procesului. Totuși, instinctele ei au adus-o unde este, remarcă Landler, și au ajutat-o să depășească inclusiv scandaluri politice.

Ministrul de Externe britanic Liz Truss și omologul său ucrainean Dmitro Kuleba în 17 februarie, la Kiev, cu o săptămână înaintea invadării Ucrainei.
Ministrul de Externe britanic Liz Truss și omologul său ucrainean Dmitro Kuleba în 17 februarie, la Kiev, cu o săptămână înaintea invadării Ucrainei.

Îi place riscul, ceea ce, deși poate fi periculos, s-ar putea să fie tocmai ce are nevoie Marea Britanie. Vladimir Putin va fi o provocare majoră, dar „umbra lui Boris Johnson” s-ar putea să fie mult mai greu de gestionat, conchide editorialistul.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu spune pentru Europa Liberă că Liz Truss „va susține aceeași poziție intransigentă pe care a avut-o Guvernul Johnson față de Federația Rusă. Însă cred că va ține seama și de context, mai ales de poziția aliatului american.

Dacă această poziție se va schimba după alegerile de la jumătatea Congresului, cred că inclusiv Marea Britanie va adăuga anumite nuanțe”, crede acesta. El remarcă și că Liz Truss nu va fi un interlocutor facil pentru Uniunea Europeană.

De altfel, relația cu UE este printre cele șapte mari întrebări la care trebuie să răspundă noul premier potrivit BBC. „Următorul prim-ministru se va confrunta rapid cu o enigmă legată de protocolul din Irlanda de Nord. Discuțiile cu Uniunea Europeană aproape s-au oprit după ce guvernul a introdus un proiect de lege care acordă miniștrilor britanici puterea de a anula anumite părți ale acordurilor comerciale post-Brexit”, scrie BBC. Alte provocări:

  • Prețul energiei și costul ridicat și în creștere al vieții;
  • Criza din Serviciul Național de Sănătate (NHS);
  • Războiul din Ucraina;
  • Planurile pentru un nou referendum de independență în Scoția;
  • Menținerea unității Partidului Conservator;
  • Neutralitate climatică până în 2050;

Doamna Truss ne-ar putea surprinde, crede editorialistul The Washington Post Sebastian Mallaby. Ucraina a ales un comedian, care s-a transformat într-un Winston Churchill carismatic. Prin Boris Johnson, Marea Britanie alesese pe cineva care se visa Churchill, dar s-a dovedit un comedian. Poate Liz Truss va reuși să combine un pic din moștenirea doamnei Thatcher cu pragmatismul de oțel al Angelei Merkel, scrie acesta.

Presa internațională privește astăzi și la moștenirea lui Boris Johnson. Politico trece în revistă „11 greșeli și necazuri” ale acestuia, în timp ce The New York Times notează că „Ucraina pierde un prieten”.

Lumea rusă și politica „umanitară” a lui Putin

Moscova poartă două războaie majore – cel din Ucraina, care ucide civili și distruge o țară, și cel al gazelor, care sporește neliniștea în Europa și riscă să transforme iarna în coșmar pentru politicieni. Propaganda rusă funcționează, iar proteste de stradă în Europa față de prețul energiei sunt o dovadă, crede expertul român în energie Răzvan Nicolescu. (Între timp și liderul AUR, George Simion, convoacă un protest pe această temă la București, la începutul lunii viitoare...)

Furnizorul rus Gazprom este principalul instrument al deciziilor lui Vladimir Putin în războiul gazelor cu Uniunea Europeană.
Furnizorul rus Gazprom este principalul instrument al deciziilor lui Vladimir Putin în războiul gazelor cu Uniunea Europeană.

Furnizorul de stat Gazprom pretinde ca nu ar avea vreo vină în faptul că livrările de gaze către Germania prin conducta Nord Stream I nu au fost reluate sâmbătă, așa cum era programat, transmite Reuters, iar liderii europeni caută soluții individuale și comune.

În teren, centrala de la Zaporojie e din nou în atenția lumii, după ce a fost decuplată, ieri, de la rețeaua electrică, a doua oară în două săptămâni, din cauza bombardamentelor. Raportul inspectorilor internaționali, care au ajuns săptămâna trecută la Zaporojie, ar urma să fie prezentat azi, notează RFE/RL.

Cu unele victorii înregistrate în contraofensiva din estul și sudul țării, Ucraina pare că a reușit să amâne organizarea unui referendum de alipire la Rusia în Herson, iar armata rusă ar fi nevoită să caute soluții de înarmare în Coreea de Nord, notează The New York Times, care identifică situația drept un semn că sancțiunile ar funcționa. La fel crede și Politico, care remarcă deficitul tehnologic în care s-ar afla în prezent Rusia.

Vladimir Putin în Armenia, luni, pe 5 septembrie 2022. Kremlinul a publicat, luni, o nouă strategie de politică externă bazată pe protejarea identității, tradiției, valorilor, limbii ruse.
Vladimir Putin în Armenia, luni, pe 5 septembrie 2022. Kremlinul a publicat, luni, o nouă strategie de politică externă bazată pe protejarea identității, tradiției, valorilor, limbii ruse.

În mijlocul unei situații care pare, potrivit relatărilor internaționale, tot mai gravă, Kremlinul a adoptat, luni, o nouă strategie de politică externă, transmite Reuters. Aceasta se bazează pe conceptul „Lumii ruse”, invocat de ideologii Kremlinului în justificarea invadării Ucrainei. Datoria Rusiei ar fi să protejeze vorbitorii de rusă, tradiția și valorile ruse.

Prezentată drept „politică umanitară”, doctrina arată că Rusia trebuie să „protejeze și promoveze idealurile și tradițiile Lumii ruse”.

A început școala

Despre idealuri și tradiții s-a vorbit și în România, ieri, la începerea anului școlar. În special în discursurile politicienilor. Europa Liberă scrie despre cum s-a simțit prima zi de școală într-un liceu de prestigiu din centrul Bucureștiului, la o școală gimnazială din Timișoara și la o școală din Cluj-Napoca frecventată de elevii romi.

Dosarul Libertatea trece în revistă și discursurile politice și problemele cu care începe noul an școlar, iar G4Media norează că liderul AUR, George Simion, ar fi fost huiduit la ceremonia de la Liceul Lazăr din București, la care a luat cuvântul. Clipul video de pe pagina de Facebook a lui Eugen Simion arată o altă realitate – a strângerilor de mână și selfie-urilor cu elevii.

Alte subiecte:

  • Blocaj în arhive. De ce nu pot primi despăgubiri urmașii celor persecutați în comunism.
  • Banii obținuți de Metrorex la rectificarea bugetară pentru datorii au mers în majorări salariale. Libertatea răspunde la întrebarea „De ce întârzie metroul?
  • Cel puţin 65 de persoane au murit după un cutremur cu magnitudinea 6,8 petrecut în provincia Sichuan din sud-vestul Chinei, titrează Reuters.

Nu uitați că ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Toate bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG