Linkuri accesibilitate

3 minute | Previziuni pentru alegerile din SUA, cine aduce iadul pe Pământ și jocul pensiilor în Coaliția PSD - PNL


Aproape 170 de milioane de americani au drept de vot în alegerile din noiembrie 2022. (Imagine generică)
Aproape 170 de milioane de americani au drept de vot în alegerile din noiembrie 2022. (Imagine generică)

E dimineața previziunilor în presa din SUA, care estimează că Partidul Democrat, al președintelui Joe Biden, va suferi pierderi importante. Rezultatul va decide traseul democrației americane, spun analiștii.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • În Statele Unite au loc alegeri pentru toate mandatele din Camera Reprezentanților, o treime a celor din Senat, 36 de guvernatori, 30 de procurori generali și peste 100 de propuneri legislative în diverse state.
  • Ucraina acuză forțele Rusiei că au jefuit casele goale din orașul Herson (sudul Ucrainei), care au fost ocupate de militari îmbrăcați în civil, pregătiți pentru război urban. Ambele părți se așteaptă ca lupta pentru Herson să fie una dintre cele mai importante ale războiului ordonat de Vladimir Putin.
  • „Ne îndreptăm spre un iad climatic”, avertizează secretarul general al Națiunilor Unite. Un raport prezentat la reuniunea internațională COP27 arată că ar fi nevoie de două trilioane de dolari în fiecare an până în 2030 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să facă față efectelor încălzirii globale.

Alegeri în Statele Unite

Probabil cea mai pesimistă previziune pentru Partidul Democrat al președintelui SUA, Joe Biden, vine din The Washington Post, unde editorialistul Henry Olsen estimează că acesta va pierde nu doar alegerile pentru Camera Reprezentanților, ci și majoritatea din Senat. Alegerile de la mijlocul mandatului prezidențial sunt și un „referendum” pentru președinte, scrie acesta, iar încrederea în Biden a scăzut suficient cât să condamne partidul său la un rezultat prost.

Despre miza alegerilor de azi din SUA, în analiza Europei Libere.

The New York Times notează că ultimele ore ale campaniei au fost marcate de trei teme principale: avortul, inflația și viitorul democrației în America. Fostul președinte Donald Trump, în continuare forța care împinge Partidul Republican, a sugerat că urmează să facă un anunț major (cel mai probabil cu privire la candidatura sa în 2024) săptămâna viitoare, în timp ce președintele în funcție, Joe Biden, a avertizat cu privire la pericolul în care s-ar afla democrația, precizează Reuters.

NPR, radioul public din Statele Unite, îndeamnă la răbdare, ar putea dura săptămâni până la rezultate finale, iar în acest timp, jurnaliștii americani se așteaptă la un val de contestări în justiție.

Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Vladimir Putin și fondatorul grupului de mercenari Wagner a admis că Rusia a încercat și va încerca să influențeze procesul electoral din SUA.
Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Vladimir Putin și fondatorul grupului de mercenari Wagner a admis că Rusia a încercat și va încerca să influențeze procesul electoral din SUA.

Acestea au și început, din ambele părți, după cum remarcă Fox News. Televiziunea care îl sprijină pe Donald Trump și candidații republicani transmite prin vocea unuia dintre principalii comentatori TV pro-Trump din Statele Unite, Tucker Carlson, că democrații „știu că vor fi striviți”. De aceea ar avertiza cu privire la pericolul dezinformării și știrilor false.

Avertismentul s-ar putea să nu fie însă o strategie electorală. Presa din întreaga lume scrie despre „omul” lui Putin, Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari din subordinea Kremlinului, care a admis că a intervenit în alegerile din SUA și spune că va proceda la fel și în viitor. Deși nimeni nu are îndoieli că e așa, The Guardian analizează declarațiile din perspectiva momentului electoral din SUA.

La fel de multă atenție electorală a primit și Elon Musk. Cel mai bogat om al lumii, proaspăt patron la Twitter și un auto-declarat „absolutist al libertății de exprimare”, a recomandat votul pentru Partidul Republican. Este prima dată când principalul om din spatele unei rețele de socializare majore ia o atitudine politică atât de explicită, scrie Reuters.

O luptă de neînțeles pentru soldații ruși

Situația proastă a soldaților ruși din Ucraina e în atenția jurnaliștilor de la CNN, dar și a celor de la The Guardian. Primii relatează despre o scrisoare în care militarii ruși se plâng de generalii care îi trimit într-o luptă „de neînțeles” în Donețk, în timp ce The Guardian spune povestea lui Alexei Agafonov, soldat rus trimis în Lugansk. „Am văzut oameni sfâșiați în fața mea, cea mai mare parte a unității noastre a dispărut, a fost distrusă. A fost un iad”, spune acesta despre lupta în care comandanții ruși și-ar fi abandonat subordonații.

Svetlana Titova, de 52 de ani, o ține în brațe pe nepoata sa la ajungerea într-un centru umanitar din Zaporojie. Ele au fugit din Berdiansk, oraș controlat de forțele Rusiei. 7 noiembrie 2022
Svetlana Titova, de 52 de ani, o ține în brațe pe nepoata sa la ajungerea într-un centru umanitar din Zaporojie. Ele au fugit din Berdiansk, oraș controlat de forțele Rusiei. 7 noiembrie 2022

Reuters scrie că urmează una dintre cele mai importante lupte ale războiului din Ucraina, cea pentru orașul Herson din sudul țării. Forțele Rusiei au jefuit și ocupat casele oamenilor care au părăsit orașul și ar fi pregătite de un război urban, a transmis președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

SUA au confirmat că, în ciuda războiului, canalele de comunicare între Casa Albă și Kremlin au rămas deschise, scrie BBC, iar Ucraina a răspuns apelului american de a menține deschisă varianta negocierilor – Kievul nu va negocia cu Putin, ci cu succesorul lui.

Detaliile războiului în liveblogul Europa Liberă.

Iadul pe Pământ

Despre Ucraina s-a vorbit și în Egipt, la reuniunea COP27, unde liderii internaționali au spus că războiul ordonat de Vladimir Putin a agravat criza schimbărilor climatice, transmite The Washington Post, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis că obiectivele reducerii gazelor cu efect de seră nu trebuie abandonate din cauza războiului, potrivit Euronews.

Președintele Emmanuel Macron a avut la COP27 și prima întâlnire bilaterală cu noul premier britanic, Rishi Sunak.
Președintele Emmanuel Macron a avut la COP27 și prima întâlnire bilaterală cu noul premier britanic, Rishi Sunak.

Perspectivele sunt însă sumbre, notează The Guardian. Ar fi nevoie de circa două trilioane de dolari în fiecare an până în 2030 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să facă față efectelor încălzirii globale.

Iar dacă avertismentele nu erau suficiente, secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a încercat să fie cât de clar: „Omenirea e pe drumul către o climă de iad”, iar viitorul Planetei se decide în acest deceniu. Cine e vinovat și cine va plăti, în Europa Liberă.

România pensiilor și a energiei „semi”-reglementate

Cu puțin timp rămas până când guvernul PNL-PSD trebuie să decidă cum va arăta bugetul pe 2023, cele două formațiuni au în față cel puțin două decizii dificile: nivelul de majorarea a pensiilor și trecerea la o piață a energiei semi-reglementată. Detalii despre variantele de lucru și neînțelegerile din Coaliție, în Europa Liberă.

„Ultimul zăhărel al pesediștilor, majorarea pensiilor”, scrie Victor Pițigoi pentru Spotmedia, în timp ce Hotnews consemnează vizita la Guvern a unei delegații a Comisiei Europene, care va discuta și subiectul pensiilor speciale.

Vicepremierul Sorin Grindeanu (PSD) spune că pensiile speciale trebuie reglementate astfel încât pensia să nu fie mai mare decât salariul, iar pensionările la 40 de ani să fie eliminate, cu unele excepții.

Alte subiecte:

  • Economedia notează că analiștii se așteaptă ca BNR să majoreze azi dobânda la 6,75%, cu un ritm mai redus față de ședința precedentă.
  • În România, aproape 700 de adolescente mai tinere de 15 ani și aproape 16.000 între 15 și 19 ani au devenit mame în 2021.
  • Imperiul de presă controlat de FIDESZ în Transilvania se prăbușește: 70% dintre ziariști au fost concediați, scrie G4Media.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina noastră de Facebook.

Toate cele bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG