Linkuri accesibilitate

Noul guvern Putin, fără Șoigu. Eșecul separatiștilor spanioli. Și totuși, unde sunt banii europeni?


Andrei Belousov (dreapta), economist, ar urma să devină noul ministru rus al Apărării.
Andrei Belousov (dreapta), economist, ar urma să devină noul ministru rus al Apărării.

În regimul Putin, schimbările majore sunt rare și stârnesc, deseori, teamă sau nedumerire. De ce pleacă Serghei Șoigu de la Apărare, se întreabă corespondenții externi. Un răspuns: războiul din Ucraina are nevoie de o Apărare eficientă economic, pe termen lung, iar noul șef e economist.

Bun găsit,

Iată principalele subiecte:

  • Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis înlocuirea lui Serghei Șoigu din funcția de ministru al Apărării în noul său guvern, format după alegerile din luna martie. Serghei Lavrov rămâne, în schimb, la Externe.
  • Spania. Separatiștii din Catalonia, la putere de un deceniu, au pierdut majoritatea în urma alegerilor de duminică, câștigate de socialiștii premierului Pedro Sanchez.
  • De la aderarea din 2007 și până la sfârșitul lui februarie 2024, România a primit efectiv de la Uniunea Europeană 64,3 miliarde de euro. În aceeași perioadă, contribuția României la UE a fost de 29 de miliarde de euro.

Economia militară a Rusiei

Momentul unor schimbări în guvernul de la Kremlin este cel optim – Vladimir Putin tocmai își începe un nou mandat, după alegerile din martie.

Vineri, Mihail Mișustin a fost numit din nou premier, iar săptămâna aceasta ar trebui să își prezinte noul guvern. Tot ce înseamnă securitate, apărare, relații externe rămâne însă atribut prezidențial, iar Vladimir Putin îl menține în funcție pe șeful diplomației, Serghei Lavrov, dar îl schimbă pe vechiul și apropiatul său aliat, ministrul Apărării, Serghei Șoigu.

Șoigu este în funcție de 12 ani, din 2012, notează Europa Liberă, și ar urmă să devină o voce importantă în Consiliului de Securitate al Rusiei, unde l-ar înlocui pe Nikolai Patrușev, fost șef al serviciului de securitate al Rusiei – FSB, fostul KGB. Fiul acestuia, Dmitri, tocmai a devenit vicepremier, notează Politico.

În locul lui Șoigu vine expertul în economie, fost prim-viceprim-ministru Andrei Belousov. Un posibil semn că Vladimir Putin vrea o mai bună coordonare între economie și domeniul Apărării, scrie BBC.

La parada din 9 Mai, funcția lui Serghei Șoigu ca ministru al Apărării părea una stabilă.
La parada din 9 Mai, funcția lui Serghei Șoigu ca ministru al Apărării părea una stabilă.

De altfel, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, schimbarea e „firească”, dat fiind că Rusia se apropie de situația în care se afla Uniunea Sovietică în anii ’80, când cheltuielile pentru securitate și apărare însemnau 7,4% din produsul intern brut (PIB). Citat de Reuters, Peskov a adăugat că un astfel nivel de cheltuieli are nevoie de o integrare coerentă în planul economic general.

Cât despre Șoigu, The Guardian spune că poate nu a fost nevoie de el în Consiliul de Securitate și nici nu era necesară înlocuirea cu un economist – poate V. Putin a încercat doar să salveze aparențele: poziția lui Șoigu părea să se clatine încă de anul trecut, de la revolta mercenarilor Wagner, notează și The New York Times.

Tot aici, o privire spre frontul din Ucraina: forțele Rusiei înaintează, soldații Ucrainei sunt depășiți numeric, comandanții se acuză reciproc. Vor putea să se redreseze forțele ucrainene?

Surpriza din Catalonia

Mișcările separatiste din Catalonia au ținut regiunea în atenția presei europene în ultimele decenii. Politic, ele au dominat legislativul regional și dezbaterile locale, dar alegeri de duminică au schimbat paradigma: chestiunea independenței Cataloniei a pălit în fața problemelor personale cauzate de secetă sau de criza imobiliară, notează BBC.

Rezultatul dezvăluie trei modificări importante, scrie El País: prima victorie majoră a socialiștilor, pierderea majorității de către partidele pro-independență, ascensiunea dreptei, prin Partidul Popular.

Viitorul lui Carles Puigdemont, care a condus secesiunea eşuată a Cataloniei din 2017 şi trăiește în exil, este incert, scrie Politico, iar The Guardian publică rezultatele studiilor sociologice potrivit cărora interesul populației pentru tema independenței față de Spania a scăzut în ultimii ani.

Banii Europei pentru România

De la aderarea din 2007 și până la sfârșitul lui februarie 2024, România a primit efectiv de la Uniunea Europeană 64,3 miliarde de euro. În aceeași perioadă, contribuția României la UE a fost de 29 de miliarde de euro, scrie colega mea Simona Cârlugea în analiza Țară în Service dedicată felului în care autoritățile locale au cheltuit, sau nu, banii europeni.

Întrebări cu o lună înainte de alegerile europene și europarlamentare: cum ar arăta România fără zecile de miliarde de euro din fonduri europene? S-ar mai construi o autostradă de la Suceava la Ploiești? Ar mai fi fost refăcut Cazinoul din Vatra Dornei, clădire monument istoric? Ar mai fi fost asfaltate mii de kilometri de drumuri în satele României? Țară în Service trece în revistă exemple ale relației bune sau proaste între primari și banii europeni.

Cazinoul din Vatra Dornei este una dintre clădirile-emblemă ale stațiunii din Bucovina. Înainte de a fi reabilitată cu fonduri europene, clădirea risca să se prăbușească.
Cazinoul din Vatra Dornei este una dintre clădirile-emblemă ale stațiunii din Bucovina. Înainte de a fi reabilitată cu fonduri europene, clădirea risca să se prăbușească.

La ProTV, aceeași perspectivă, cu accent pe sistemul sanitar. România te iubesc!: Cum s-a schimbat fața României, datorită banilor europeni. Exemplele investițiilor masive din spitalele din Bihor, Sibiu sau Vâlcea. Au trecut 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar, dacă tragem linie, România a ieșit pe plus, conchid jurnaliștii ProTV.

Alte subiecte:

  • Departamentul de Stat al SUA: Israelul nu a arătat SUA vreun plan de protejare a civililor din Gaza, iar un succes în Rafah nu e sustenabil – Axios.
  • Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi prim-ministrul Ingrida Simonyte se vor confrunta în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 26 mai în Lituania. Detalii pe Agerpres.
  • În România începe, luni, procesul de evaluare națională a elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Procesul vizează peste 500.000 de elevi, potrivit Ministerului Educației.

Așteptăm mesajele tale la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul Europa Liberă SMARTJOB este pe YouTube, Spotify, Apple Podcast și pe celelalte platforme de podcast.

Pe mâine,
Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG