Linkuri accesibilitate

3 minute | Bani de la partid pentru presă, Rusia refuzată de NATO, un studiu despre Omicron


Marcel Ciolacu și Florin Cîțu au folosit subvențiile primite de partidele pe care le conduc pentru a-și ataca dușmanii politici în presă.
Marcel Ciolacu și Florin Cîțu au folosit subvențiile primite de partidele pe care le conduc pentru a-și ataca dușmanii politici în presă.

Insistăm astăzi asupra unui subiect aproape inexistent în presa românească: banii folosiți de partide pentru publicitate și propagandă. Nu contractele publicitare în sine ar fi problema, ci obscuritatea lor.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Un studiu realizat în SUA asupra a 70.000 de persoane arată că persoanele infectate cu tulpina Omicron au șanse mai mici cu 50% să fie spitalizate decât cele infectate cu Delta.
  • NATO a respins ieri garanțiile de securitate solicitate de Rusia, la finele unor discuții care au avut loc la Bruxelles.
  • Banca Mondială estimează că economia României va crește cu 4,3% în 2022, mai puțin decât prognoza anterior.

Campanie anti-USR din bani publici

Partidele din România au încasat anul trecut peste 50 de milioane de euro ca subvenție de la bugetul de stat. Gândită ca o modalitate de a restrânge corupția pe filiera mediu de afaceri-partid-stat, subvenționarea partidelor a dus în ultimii ani la situații revoltătoare.

Unele partide și-au cumpărat mașini de lux, altele au tocmit vacanțe exotice, altele și-a stabilit pentru membri salarii exorbitante. O constantă a partidelor mari, PSD și PNL, a fost cea a banilor pentru presă.

Europa Liberă, sub semnătura lui Cristian Andrei, a ținut cald acest subiect în ultimul an. Astăzi, prezentăm un nou episod.

PNL a plătit aproape 8 milioane de lei în cele două luni de criză politică de la finele anului trecut pentru promovarea în presă și pentru propagandă. 1,8 milioane de lei au mers către o firmă care activează în mediul online și care, printre altele, a derulat o campanie împotriva USR.

Pentru cei care citesc știrile zilnic, vă aduceți aminte de acele bannere anti-USR care apăreau, astă-toamnă, pe diverse site-uri de știri? Aflați că erau plătite de PNL. Adică de dvs, prin subvenția dată la partid.

PSD refuză sistematic să ofere lista contractelor realizate cu instituțiile de presă. E singurul partid care nu a dat curs solicitărilor de acest gen.
PSD refuză sistematic să ofere lista contractelor realizate cu instituțiile de presă. E singurul partid care nu a dat curs solicitărilor de acest gen.

Problema de fond nu este că o entitate plătește pentru publicitate în mass-media. Astfel de relații comerciale, asumate, sunt firești. Problema e modul clandestin în care partidele românești aleg să plătească ziarele sau televiziunile de știri.

Cel mai mult are de suferit cititorul/telespectatorul, care nu știe dacă are în față o știre realizată în redacție, cu rigorile jurnalistice specifice, sau la partid.

Mai multe detalii puteți citi în analiza publicată astăzi de Europa Liberă.

Discuțiile NATO – Rusia

Reprezentanții NATO și cei ai Rusiei au avut ieri o discuție catalogată ca fiind „seriosă și directă” pe tema crizei din Ucraina. Secretarul general al Alianței nord-atlantice, Jens Stoltenberg, a spus după întâlnire că NATO nu va fi de acord cu cererile Moscovei privind retragerea trupelor aliate din estul Europei.

NATO dorește să rezolve situația din Ucraina pe cale diplomatică și a reamintit că Ucraina are dreptul de a decide singură în ce direcție dorește să meargă. „Diferențele noastre nu vor fi ușor de rezolvat, dar este un semn pozitiv că toți aliații NATO și Rusia s-au așezat în jurul aceleiași mese și s-au angajat pe subiecte de fond”, a spus Stoltenberg.

Șeful NATO spune că alianța nu poate accepta solicitările Rusiei privind situația din Europa de Est.
Șeful NATO spune că alianța nu poate accepta solicitările Rusiei privind situația din Europa de Est.

Un alt subiect regional interesant găsim în Bulgaria. În jur de 1.000 de protestatari, cei mai mulți membri ai partidului naționalist Renașterea, au luat cu asalt ieri clădirea Parlamentului pentru a-și manifesta nemulțumirile față de restricțiile anti-Covid impuse de guvernul țării. Mai multe persoane, inclusiv polițiști, au fost rănite.

Protestatarii au cântat melodii patriotice și au fluturat steaguri cu drapelul Bulgariei în timpul manifestației. Sună cunoscut, nu?

O veste bună despre Omicron

Un studiu realizat în SUA pe aproximativ 70.000 de persoane infectate cu Covid relevă că riscul de spitalizare și deces în cazurile de Omicron este mult mai mic decât în cazul infecțiilor cu tulpina Delta.

Analiza a fost realizată în baza unor date din spitalele din California, din perioada 30 noiembrie – 1 ianuarie, când tulpinile Delta și Omicron circulau concomitent.

Studiul relevă că persoanele infectate cu Omicron au o probabilitate cu 50% mai mică de a fi internate în spital, cu aproximativ 75% mai mică să aibă nevoie de terapie intensivă. Riscul de deces este, de asemenea, cu aproximativ 90% mai mic în cazul tulpinii Omicron.

Medicii și asistenții vor avea mult de muncă dacă numărul de cazuri de Omicron va crește.
Medicii și asistenții vor avea mult de muncă dacă numărul de cazuri de Omicron va crește.

Studiul confirmă o ipoteză lansată deja de mai mulți epidemiologi despre varianta Omicron. Guvernele se tem însă de transmisibilitatea noii tulpini, care ar putea pune la încercare sistemele sanitare chiar și în statele dezvoltate. OMS avertiza la începutul săptămânii că jumătate din populația Europei ar putea fi infectată în maximum două luni.

Probleme încep să apară și în România, unde numărul de cazuri crește de la o zi la alta. Europa Liberă urmărește cu atenție acest subiect. Tot pe site-ul nostru puteți citi astăzi ce firmă i-a trimis o factură greșită ministrului Energiei și de ce nu mai are România niciun zbor direct către Washigton.

Închei cu o predicție a Băncii Mondiale, care prognozează că economia României va crește cu 4,3% în 2022, față de 4,5% cât previziona anterior.

Alte subiecte:

Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Pe mâine,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG