Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Liderii Coaliției de guvernare au anunțat aseară un pachet de măsuri sociale și economice în valoare de 1,1 miliarde de euro. Printre măsuri se numără posibilitatea amânării ratelor și sprijin financiar pentru pensionari.
- Un diplomat rus a demisionat ca formă de protest împotriva războiul „sângeros și prostesc” provocat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
- Președintele SUA, Joe Biden, a declarat ieri că SUA vor folosi forța militară în cazul în care China va ataca Taiwanul.
Guvernul vrea reducerea inflației, dar cum?
Pachetul de măsuri sociale și economice al Coaliției de guvernare a fost anunțat aseară, la ora 21:35, pe Facebook, de liderii PNL și PSD. Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au postat lista măsurilor la aceeași oră, niciunul dintre ei nefiind prezent în fața jurnaliștilor pentru a explica detaliile aplicării pachetului.
Din postarea de pe Facebook aflăm că valoarea totală a pachetului, intitulat „Sprijin pentru România”, va fi de 1,1 miliarde de euro. Vor fi amânate ratele la bancă cu 9 luni pentru cei care au dificultăți finaciare, se va acorda un sfert din diferența de salariu „în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public” și va fi acordat un sprijin de 700 de lei pentru cei cu pensii mai mici de 2.000 de lei. (Ce se va întâmpla cu pensionarii care primesc 2.050 de lei?).
Dacă măsurile sociale sunt clare, îmbrăcate în cifre, cele de sprijinire a economiei sunt ceva mai confuze. Guvernul vrea diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10% (cum?), suspendarea angajărilor la stat de la 1 iulie (de ce peste cinci săptămâni?), creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat cu 10 miliarde (cum?) și accelerarea absorbției fondurilor europene (cum?).
La aceste întrebări guvernul nu a oferit încă răspunsuri.
Opoziția a reacționat deja la planul Guvernului, pe care îl cataloghează „jenant și decuplat de la realitate”. Cătălin Drulă, liderul USR, e de părere că măsurile mai degrabă vor afecta, decât vor ajuta economia României. „Ciucă nu înţelege economie, iar lui Ciolacu nu-i pasă. Iresponsabilii ăştia, patronaţi de Iohannis, ne duc cu toată viteza înainte spre faliment”.
„Ciucă nu înțelege economia” este o afirmație folosită și de fostul premier Ludovic Orban, într-un interviu acordat Europei Libere la finele săptămânii trecute. În același interviu, dl Orban vorbește și despre influența serviciilor secrete în partide, dar și despre cum președintele Iohannis ar fi ajuns să controleze PNL.
Demisia unui diplomat
Cele mai importante publicații occidentale publică astăzi povestea lui Boris Bondarev, un diplomat rus, membru al misiunii ruse de la ONU, care a decis să demisioneze ca formă de protest împotriva acțiunilor Kremlinului.
Într-o declarație postată pe rețelele sociale, Bondarev descrie războiul din Ucraina drept „o crimă împotriva poporului ucrainean” și a „poporului Rusiei”.
Dl Bondarev a mai scris în postare că a ales să pună capăt carierei de 20 de ani în serviciu pentru că nu mai poate „participa la această josnicie sângeroasă, prostească și absolut inutilă”.
Ieri, la Davos, în Elveția, a început reuniunea Forumului Economic Mondial. În deschidere a vorbit președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a spus că războiul din Ucraina nu ar fi avut loc dacă liderii din Occident ar fi luat mai devreme măsuri împotriva Rusiei.
El a precizat că țara sa va avea nevoie pe viitor de ajutor financiar în valoare de 5 miliarde de dolari în fiecare lună pentru a putea fi reconstruită și a cerut înăsprirea sancțiunilor economice impuse Rusiei.
Un pas important în acest sens este așteptat dinspre Uniunea Europeană. Reuters îl citează pe ministerul economiei german, Robert Habeck, care spune că blocul va avea un răspuns unitar cu privire la renunțarea/reducerea achiziționării de combustibili din Rusia „în câteva zile”.
Despre războiul din Ucraina a vorbit, de la București, și istoricul Mark Galleoti, care nu crede că acesta se va putea încheia atât timp cât Vladimir Putin va mai fi la Kremlin. O părere similară are și scriitoarea Anne Applebaum, într-un editorial în The Atlantic: „războiul nu se va încheia până ce Putin nu va pierde”.
Intervenția SUA în Taiwan
O declarație a președintelui SUA, Joe Biden, a stârnit rumoare. Din Japonia, liderul american a spus că SUA ar putea folosi forța militară în cazul în care China ar ataca Taiwanul, provincie pe care chinezii o revendică.
- „Nu ați vrut să vă implicați militar în conflictul din Ucraina din motive evidente”, i-a spus un reporter dlui Biden. „Sunteți dispus să vă implicați militar pentru a apăra Taiwanul?”
- „Da”, a răspuns categoric Joe Biden.
Declarația lui Joe Biden i-a surprins și pe unii membri ai propriei administrații, scrie New York Times, în condițiile în care avertismentele SUA de până acum împotriva Chinei, în chestiunea Taiwan, au fost mai degrabă vagi.
Casa Albă a încercat rapid, printr-un comunicat de presă, să schimbe sensul declarațiilor președintelui.
„Așa cum a spus președintele, politica noastră nu s-a schimbat”, a scris Casa Albă, iar secretarul Apărării, Lloyd J. Austin III, a răspuns reporterilor în același mod: „Cred că președintele a fost clar cu privire la faptul că politica nu s-a schimbat”, a spus el.
Doar că, până ieri, politica SUA nu era o reacție militară împotriva celei de-a treia (probabil a doua, după războiul din Ucraina), forță militară a lumii.
În Marea Britanie, marile ziare comentează o fotografie în care Boris Johnson apare cu un pahar de alcool în mână, în timpul controversatei petreceri care a avut loc la reședința prim-ministrului, în perioada pandemiei.
Iar Politico publică o analiză despre motivele pentru care Turcia se opune aderării la NATO a Suediei și Finlandei, citând un opozant al regimului de la Ankara din Suedia, pe care Turcia l-a etichetat drept „terorist”.
Alte subiecte:
- Cum s-a făcut praf „măreția” Rusiei.
- Primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina a fost condamnat la închisoare pe viață.
- Condamnat în primă instanță și inculpat într-un al doilea dosar, Secureanu e oficial manager de spital. Ce notă finală a avut.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Pe mâine,
Ionuț
