Iată principalele știri:
- Președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina a avut de pierdut în urma incursiunii în regiunea rusă Kursk, care a fost „o greșeală strategică”. L-au contrazis ieri nu doar șeful armatei ucrainene, ci și cel al NATO.
- În Franța, președintele Emmanuel Macron l-a propus pe fostul comisar european Michel Barnier drept premier, după aproape două luni de blocaj politic. Numirea sa nemulțumește stânga politică și depinde de susținerea dreptei radicale.
- Dosarul în care jurnalista Emilia Șercan a acuzat o operaţiune de kompromat la adresa sa va fi redeschis. Hotărârea Curții de Apel București vine la aproape un an după ce procurorii au decis închiderea cazului.
Vladimir Putin, fără număr
Președintele Rusiei, Vladimir Putin a răspuns ieri pe larg întrebărilor prietenoase ale moderatoarei de la Forumul Economic Estic de la Vladivostok. Video viral al BBC este cel intitulat „Putin spune rânjind că o va susține pe Kamala Harris”. Vi-l recomand cu convingere – arată, într-un minut, cum reacționează, ca niște „supuși”, cei din jurul lui Vladimir Putin, dar și cât de evident e că, de fapt, Rusia nu vrea că sprijinul SUA pentru Ucraina să continue, așa cum se va întâmpla dacă Kamala Harris, și nu Donald Trump, câștigă alegerile din SUA.
Liderul de la Kremlin a vorbit și despre incursiunea ucraineană în Kursk, transmite Europa Liberă, și cum ar fi fost aceasta o greșeală a Kievului și o ocazie pentru Rusia să înainteze în Donbas (regiunea din estul Ucrainei pe care Kremlinul dorește să o încorporeze în teritoriul rus). Reacțiile nu au întârziat să apară:
- Putin ar trebui să se abțină de la a mai încerca să influențeze alegerile din SUA, a transmis Casa Albă. Cu doar o zi înainte justiția americană anunța măsuri de blocare a acțiunilor Kremlinului de a influența votul din noiembrie, inclusiv trimiteri în judecată și sancțiuni, după cum a transmis AP.
- Comandantul armatei Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, a transmis că scopul Ucrainei în Kursk, a deturna mișcările de trupe rusești, a fost atins, iar în ultimele zile Rusia nu ar mai fi înaintat deloc în zona orașului Pokrovsk, considerat un punct cheie al ofensivei ruse din ultimele săptămâni. Un interviul exclusiv al jurnalistei Christiane Amanpour cu generalul Sîrski, pe CNN.
- „În fiecare zi, în Kursk, dovedim lunii că Rusia poate pierde acest război”, a transmis aseară Volodimir Zelenski.
- Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Ucraina a reușit foarte mult în Kursk, dar o estimare finală nu poate fi făcută acum, notează The Guardian în rezumatul evenimentelor din ultimele 24 de ore.
Tot în The Guardian, o analiză a boardului editorial – „Cât va plăti Ucraina pentru că a dus războiul spre Moscova?”. Publicația notează că represaliile ruse, numărul mare de morți și atacurile masive nu pot fi neglijate, iar remanierea guvernamentală făcută de președintele Zelesnki a ridicat suficiente semne de întrebare.
Reuters prezintă principalele schimbări din guvernul de la Kiev, analizate de RFE/RL aici. Și un răspuns grăitor pe platforma X, fostă Twitter, unde fostul ministru de Externe, Dmitro Kuleba, a fost inundat de mesaje de prietenie din țările aliate Ucrainei.
Volodimir Zelenski merge azi în Germania, unde va avea loc și o reuniunea a grupului Ramstein, alianța informală a zeci de țări care sprijină Ucraina împotriva invaziei rusești. Detalii pe Deutsche Welle și RFE/RL.
Viitorul Franței
Prin propunerea ca viitorul premier al Franței să fie Michel Barnier, Emmanuel Macron a pus soarta sa și a Franței în mâinile extremei drepte, scrie The Guardian.
Și Politico afirmă că supraviețuirea viitorului guvern de la Paris depinde de indulgența liderei extremei drepte, Marine Le Pen.
Plasat la centrul eșichierului politic, politicianul de 73 de ani nu va primi sprijinul stângii, scrie Le Monde. Un promotor al compromisului în politică, după cum notează The Guardian, fostul comisar european ar putea să fi dovedit însă suficientă îngrijorare față de imigrația, cât să obțină voturile extremei drepte.
Portreul lui Barnier pe Hotnews.ro.
Ofensiva contra presei
Jurnalista Emilia Şercan anunţă că magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis plângerea prin care reclama închiderea de către procurori a dosarul de kompromat împotriva sa.
Jurnalista este cunoscută pentru seria de dezvăluiri despre plagiate în lucrările de doctorat ale mai multor politicieni și șefi de instituții, printre care Nicoale Ciucă, Lucian Bode, Gabriel Oprea Mircea Geoană sau șefi ai Academiei de Poliție. Puteți să îi urmăriți articolele pe PressOne.
Despre presă și în context.ro, de data aceasta despre dosarele Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) împotriva unor jurnaliști. DIICOT a deschis, în ultimii 10 ani, șase dosare penale pentru jurnaliști care documentau cazuri grave. Nu a dovedit, în niciunul din cele șase cazuri, că ziariștii ar fi încălcat vreo lege.
În fine, un editorial despre cum poate fi ucisă presa liberă. Președintele și editorul The New York Times, A.G. Sulzberger, publică în The Washington Post(!) un editorial despre libertatea presei – cum a reușit să o anihileze liderul autoritar al Ungariei, Viktor Orbán, și cum e pregătit Donald Trump să îi urmeze exemplul. De citit, AICI.
Alte subiecte:
- Fostul profesor SNSPA Alfred Bulai, inculpat pentru mai multe infracțiuni de natură sexuală, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.
- Tatăl copilului acuzat că și-a ucis doi colegi și doi profesori în statul american Georgia a fost pus sub acuzare – Reuters.
- China intenționează să blocheze adopțiile internaționale. Despre îngrijorarea produsă de decizie SUA pe The Guardian.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Un weekend minunat,
Carmen
