Linkuri accesibilitate

Nobel et la (petite) Bête și Macron umilit în UE. Revista presei internaționale


Peter Handke

În lista de surprize aduse de ziua de joi se înscrie sus de tot, la nivel european, respingerea candidatei lui Macron pentru postul de Comisar European, Sylvie Goulard, de către eurodeputații care o audiau.

Joi a fost o zi de frenezie și evenimente neașteptate: -- 1. a căzut PSD-ul la București; -- 2. parlamentarii europeni au respins-o pe candidata lui Macron la Comisie (așa că Franța va trebui, alături de România, să prezinte un nou comisar); -- 3. iar premiul Nobel pentru literatură i-a fost acordat unui glorificator al regimului defunctului Miloșevici, austriacul Peter Handke.

Presa franceză, mai întâi, scrie pe larg despre toate acestea. Respingerea franțuzoaicei Goulard, dar și faptul că, în absența unui guvern, România nu poate acum numi un comisar, iar șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, nu este mulțumită nici de a doua propunere a lui Viktor Orban, care e ambasadorul Ungariei la Bruxelles, Viktor Orban, Olivér Várhelyi, toate acestea înseamnă că actuala Comisie a lui Jean-Claude Juncker va fi prelungită cel puțin până în decembrie.

La Paris, Macron a arătat că fuge de responsabilitate pentru eșec, spunând că von der Leyen e cea care a insistat pentru Goulard și zicând că el are acum „nevoie să înțeleagă” ce se întâmplă. Macron a mers chiar până la a denunța «un jeu politique» în Comisia Europeană și în Parlament.

Joc politic pare să fi fost, într-adevăr, în măsura în care cei trei respinși aparțin, pentru simetrie, celor trei principale formațiuni politice din parlament: PPE (Ungaria), socialiștii (candidatul României, oricare va fi fost) și Renew Europe (franțuzoaica Goulard).

Le Figaro consideră de asemenea că Franța nu s-a regăsit niciodată într-o asemenea situație și că este un duș rece pentru Macron, care își imagina că va prelua conducerea UE pentru a o reforma. Le Figaro scrie limpede că a fost o lecție calculată a eurodeputaților socialiști și din PPE: Răzbunarea e o delicatesă ce se consumă la rece (La vengeance est un plat qui se mange froid) conchide cu satisfacție anti-macronistul cotidian de dreapta Le Figaro.

Le Monde rezumă reacțiile politice din Franța. Yannick Jadot, influent deputat european ecologist, pune întrebarea : « Cum a fost posibil ca Macron să fragilizeze în felul ăsta poziția Franței, ignorând cu atâta aroganță indispensabila etică a instituțiilor UE? » Marine Le Pen, șefa extremei drepte (RN), vede acolo « o umilire dureroasă » pentru președintele francez.

Libération, o adevărată nemesis pentru nefericita Goulard, detaliază și amploarea dezastrului: 82 de voturi împotriva ei, doar 29 pentru și o abținere.

Cum spunea joi, în ziua audierilor, editorialul din Le Soir, ziar din Bruxelles care urmărește îndeaproape actualitatea instituțiilor UE: orice candidat dintr-o țară mică ar fi fost eliminat încă din etapa preliminară. De ce s-a insistat atât de mult ca Goulard să fie admisă? Pentru că e Franța, conchidea Le Soir.

Oricum, Ursula von der Leyen a reconfirmat ieri seară: țările de la care încă se așteaptă un candidat sunt România, Ungaria, iar acum Franța.

Așteptând ca Franța și România să își revină si să numească comisari acceptabili și știind acum că Brexitul va fi întâmpinat tot de vechea și solida comisie a lui Juncker (cu un comisar în minus, fără Corina Crețu, România nefiind reprezentată nici în aceea), nu putem decât să savurăm un portret scris cu vitriol al celei de-a doua propuneri venite de la Budapesta: Olivér Várhelyi. Săptămânalul francez Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, are un portret al noului candidat pentru Comisie al Ungariei, actual ambasador la UE. Un portret tradus din Index.hu si care e mai degrabă înspăimântător.

Aflăm că Olivér Várhelyi e un om foarte capabil, dar că « dacă ceva nu funcționează, atunci pune responsabilitatea pe seama subalternilor și începe să-i insulte ». Subalternii lui nu-i apreciază deloc umorul cinic. Un alt portret apărut pe platforma 444.hu spune că el privilegiază « victoria totală în negocieri » și că nu ezită să dea cu pumnul în masă. Corespondenții maghiari la Bruxelles au aflat că ambasadorii celorlalte țări din UE îl detestă. Oricum, candidatura lui arată că Orban nu are câtuși de puțin intenția să dea înapoi.

Premiile Nobel pentru literatură 2018-2019

Premiile Nobel erau foarte așteptate și sunt Olga Tokarczuk și Peter Handke.

« Feminista cu codițe Rasta de care Nobelul avea nevoie » scrie The Guardian despre autoarea poloneză al cărei nume reunește unanimitatea în elogii. În Polonia, desigur, Gazeta Wyborcza se felicită fără rezerve, iar Olga Tokarczuk fusese deja printre numele prevăzute de spaniolul El Pais care anticipase care pot fi cei cinci scriitori ce ar putea primi Nobelul și cei cinci care l-ar merita.

Nu era, oricum, limpede dacă, în ciuda evidenței literare și a bunului gust sau a fanteziei creative, membrii Academiei suedeze vor decide să dea cele două premii de câte un milion de euro unor femei, pentru a arăta că le pasă de scandalurile sexuale de anul trecut, sau să ofere premiile oricăror alte ființe, dar nu unor femei, tocmai ca să dovedească detașare de contingențele realului. Au fost în cele din urmă o femeie și un foarte controversat scriitor austriac.

The Guardian îl numește din start autor „controversat" pe Peter Handke, iar în Bosnia sau Kosovo alegerea lui a stârnit reacții scandalizate, rezumate de Le Monde. Ambasadoarea Kosovo în SUA, Vlora Çitaku, a numit decizia ascandalous … a preposterous and shameful decision”. Nu e nimic nobel în asta, a scris ea pe Twitter cu un joc de cuvinte (There is nothing nobel about this!).

Sigur, angajamentul trecut al lui Peter Handke în favoarea lui Miloșevici și a Serbiei erau bine-cunoscute, așa încât e lesne acum a-i căuta la petite bête (nod în papură). Admirator al lui Slobodan Miloşevici şi necăutând vreodată să scape de eticheta de „negaţionist" al crimelor comise în războaiele din fosta Iugoslavie, Handke ezitase chiar la un moment dat dacă să-i fie lui Miloșevici martor la procesul de la Haga, însă a preferat în cele din urmă doar să asiste la proces, dar a mers la înmormântarea lui în Pozarevac.

Presa din Serbia și Rusia salută călduros premiul. La Belgrad, Politika are articole foarte laudative, chiar dacă sobre, tonul fiind de parcă un sârb ar fi primit premiul. La Moscova, Izvestia amintește că mama lui Handke era slovenă, detaliu confirmat cu mândrie modestă și în portretul pe care i-l face la Ljubljana principalul cotidian sloven Delo.

Multe publicații re-scot vechile interviuri. Le Monde amintește că Peter Handke spunea că ar trebui „desfiinţat" Nobelul pentru Literatură, „o falsă canonizare", iar în Austria, Die Presse publică un elogiu fără rezerve: Peter Handke, maestrul frumosului radical. La Zagreb, Jutarnji List pune șase scriitori croați să comenteze acordarea Nobelului lui Handke, iar aceștia ajung la concluzia că el va purta etern rușinea sprijinirii lui Miloșevici, dar că este un mare scriitor și că merita premiul.

În sfârșit, în Franța (această țară în care literatura e încă luată foarte în serios), Magazine Littéraire, anticipând canonizările, dar fără să fi oferit vreun pronostic, are în numărul său pe luna octombrie fragmente în avanpremieră din cartea Afacerea Nobel (ed. Grasset) de Olivier Truc, anchetă jurnalistică de mare suspans prin culisele Academiei suedeze si ale fundației Nobel.

Aflăm acolo totul despre intrigile dintre academicieni, funcționarea opacă a instituției și faliile “modelului scandinav” de care suedezii sunt atât de mândri.

La nivel politic, ni se amintește, printre altele, și că Academia suedeză a refuzat să condamne fatwa iraniană împotriva lui Salman Rushdie.

În concluzie, odată trecute emoțiile și controversele, rămâne faptul că, după acordarea anul acesta a două premii unei poloneze și unui austriac amestecat în glorificarea războaielor din Balcani, provenit dintr-o țară amnezică, Austria, despre care am mai scris cum nu și-a făcut niciodată mea culpa, Europa de est va ieși de acum vreme îndelungată din radarele și din contestatele criterii ale Academiei suedeze care acordă Nobelul pentru literatură.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG