Linkuri accesibilitate

„Nu suntem terorişti! Tokaev, nu ne împușca!” Protestatarii kazahi își fac auzite vocile  


Protestatarii se adună pe 5 ianuarie în fața primăriei din Almatî, care arde.

Aigerim Tuleujanova, activistă a Partidului Democrat neînregistrat din Kazahstan, se afla în mulțimea de aproximativ 200 de protestatari, în Piața Republicii din Almatî, pe 6 ianuarie, când un grup de soldați a deschis focul asupra lor.

Cei mai mulți stăteau în fața primăriei din Almatî, care încă mocnea după ce fusese incendiată de o mulțime furioasă în ziua precedentă, când au început împușcăturile.

Dar incidentul sângeros n-a fost făcut public, pentru că, fără acces la internet și cu serviciile de telefonie mobilă întrerupte de compania de stat KazakhTelecom, vocile protestatarilor din Kazahstan au fost efectiv reduse la tăcere în relatările din presa internațională.

Așa se face că versiunea guvernului asupra evenimentelor a rămas narațiunea dominantă, în ciuda lipsei oricăror dovezi care să susțină afirmația președintelui Kasâm Jomart Tokaev că protestele au fost conduse de „bande teroriste internaționale care au urmat o pregătire specială în străinătate”.

Cu siguranță, în apropiere de Piața Republicii au fost trase focuri de armă pe 6 ianuarie, pe fondul informațiilor despre ciocniri în curs între trupele de securitate și demonstranții înarmați.

Ministerul de Interne spune că a „lichidat” peste 26 de „infractori înarmați” și a arestat peste 3.000 de persoane în ultimele zile și că 18 membri ai trupelor de poliție și din garda națională ar fi fost uciși.

No comment: Armata din Kazahstam trage în protestatari
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:32 0:00

Unele relatări susțin că zeci de manifestanți au murit de la începutul protestelor.

Tuleujanova a insistat, într-un interviu acordat Serviciului Kazah al Europei Libere, că cei care au fost împușcați în Piața Republicii din Almatî la scurt timp după apusul soarelui pe 6 ianuarie erau activiști kazahi tineri, neînarmați.

Pentru a contracara narațiunea lui Tokaev, grupul a protestat cu pancarte pe care scria „Nu suntem teroriști!” și „Tokaev, nu ne împușca!”

Din „centrul de criză”, locul temporar pe care grupul lui Tuleujanova l-a amenajat în piață pentru a se aduna protestatarii, grupul și-a formulat cererile.

Ei au cerut demisia completă a guvernului lui Tokaev și crearea unui guvern interimar, condus de un reprezentant al societății civile. În acest moment, deși demis, guvernul își menține miniștrii pe poziții de interimat.

Pentru a consolida securitatea în mijlocul haosului, ei au cerut desfășurarea imediată a forțelor de menținere a păcii străine din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), grupul de securitate condus de ruși care include și Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan. Interesant este că Tokaev a cerut și el ajutorul acelorași trupe.

Frică și foamete: Reporterii din Kazahstan descriu starea de tensiune în care se află
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:34 0:00

Protestatarii au cerut, de asemenea, formarea de unități locale de miliție pentru a-i proteja pe cetățeni de agenții „provocatori” care devastează diverse locații în numele revoluționarilor.

Revendicările manifestanților au proliferat pe măsură ce protestele s-au răspândit în toată țara, după ce o demonstrație discretă din 2 ianuarie a fost organizată în vestul Kazahstanului împotriva creșterii prețului la combustibilul.

Îndeplinirea cerererii manifestanților privind realizarea de reforme democratice ar presupune ca oficialii regionali să participe la alegeri și să fie aleși în loc să fie numiți de administrația prezidențială din capitala Nur-Sultan.

Criticii occidentali ai regimului amintesc că niciodată în Kazahstan, de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, nu au fost, alegeri „libere și corecte”.

La alegerile legislative din ianuarie 2021 niciun grup de opoziție nu a fost ales în parlamentul kazah.

Acest lucru se datorează faptului că toate încercările de înscriere la alegeri din partea grupurilor de opoziție din Partidul Democrat și partidul El Tiregi (Partidul Încrederii Naționale) al lui Nurjan Altaev, au fost respinse.

Singurul partid politic înregistrat oficial care se autointitulează de opoziție este Partidul Social Democrat Național care a mimat boicotarea votului.

Activiștii pentru drepturile omului spun că administrația lui Tokaev a eliminat efectiv toate modalitățile legale și democratice de implicare a cetățenilor în politică, lăsând nemediată relația kazahilor cu statul, lăsându-i fără intermediari politici pentru a rezolvarea problemelor economice ale țării.

Muhtar Ablîazov, liderul mișcării Alegerea Democrată a Kazahstanului (DVK), interzisă în 2018 ca grup „extremist”, respinge pretențiile lui Tokaev conform căruia „teroriști pregătiți în străinătate” ar fi în spatele protestelor.

Ablîazov, fostul șef al BTA Bank și ministru al Energiei pentru scurtă vreme, acum fugit în străinătate, spune că Tokaev încearcă să distragă atenția de la faptul că tulburările din Kazahstan sunt rezultatul unor probleme interne create de guvern. Ablîazov a fost condamnat pentru fraudă și abuz de putere dar numai după ce a înființat DVK și a intrat, în 2002, în opoziție, împotriva lui Nazarbaev.

Fostul bancher Muhtar Ablîazov
Fostul bancher Muhtar Ablîazov

Activistul Marat Turumbetov a participat la protestul din Piața Republicii de pe 6 ianuarie. El a declarat, pentru Europa Liberă, că imediat după ce s-a lăsat seara trupe înarmate s-au apropiat de Piața Republicii în vehiculele blindate și au deschis focul asupra mulțimii folosind mitraliere și muniție reală.

Bella Orinbetova, o activistă care locuiește în apropierea pieței, a numărat cinci mașini de patrulare a poliției, trei vehicule blindate și mai multe camioane militare, cu zeci de soldați care înaintau de-a lungul străzii Satpaev către piață.

Alți locuitori din apropiere spun că au auzit grenade explodând și gloanțe șuierând prin aer.

Corespondenții Europei Libere spun că un tânăr de 20 de ani a fost împușcat în piept și a murit, în timp ce alții încercau să-l transporte la spital.

Turumbetov povestește că a numărat alți cinci manifestanți răniți în piață care așteptau să fie duși la spital, dar că nu au existat ambulanțe pentru ei.

În decurs de o oră, trupele au eliberat Piața Republicii de manifestanți și de sediul provizoriu pe care aceștia l-au instalat în piață. Chiar și așa, focuri de armă și explozii sporadice s-au auzit pe tot parcursul nopții în centrul orașului Almatî.

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a condamnat incidentul și a spus că are informații potrivit cărora „împușcături intense” au izbucnit pe 6 ianuarie între „militari și indivizi înarmați în fața primăriei din Almatî” lângă Piața Republicii.

Bachelet i-a îndemnat pe toți cei implicați, „inclusiv forțele de securitate, protestatari și alții să se abțină de la violență și să caute o soluție pașnică” pentru rezolvarea nemulțumirilor.

„Legea internațională este clară”, a spus Bachelet. „Oamenii au dreptul la proteste pașnice și la libertatea de exprimare. În același timp, protestatarii, oricât de supărați sau supărați ar fi, nu ar trebui să recurgă la violență împotriva altora.”

Bachelet a reamintit, de asemenea, autorităților kazahe că forța letală, în special muniția reală, ar trebui folosită doar ca ultimă soluție împotriva anumitor persoane, doar atunci când există o amenințare cu moartea sau rănirea gravă.

Dar pe 7 ianuarie, autoritățile din Nur-Sultan au dublat forțele armate la cererea lui Tokaev, după ce acesta a susținut că protestele din toată țara sunt opera unor „bande teroriste” pregătite în străinătate.

Protestele din Kazahstan continuă. Președintele declară stare de urgență.
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

În declarația sa, Ministerul de Interne al Kazahstanului a explicat împușcăturile din Almatî din zori zilei de 7 ianuarie, susținând că Piața Republicii a fost curățată de „grupări criminale”.

Între timp, însuși Tokaev a anunțat pe 7 ianuarie că a dat ordin poliției și armatei kazahe „să tragă pentru a ucide fără avertisment”.

De asemenea, Tokaev a respins ideea discuțiilor cu protestatarii, spunând că nu este posibil să se negocieze cu criminalii.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG