Președintele Kasâm Jomart Tokaev a anunțat că a ordonat forțelor de securitate să ucidă protestatarii fără avertisment, pe fondul protestelor fără precedent declanșate în urmă cu cinci zile de o creștere bruscă a prețurilor la energie.
Într-un discurs la televiziunea națională, Tokaev a spus că a dat ordin personalului de securitate să deschidă focul fără avertisment pentru a opri alte tulburări și că cei care refuză să se predea vor fi „distruși”.
Declarația a venit la câteva ore după ce Tokaev a anunțat restabilirea „ordinii” din țară, cu precizarea că operațiunile „contrateroriste” vor continua după zile de tulburări majore care au determinat guvernul țării din Asia Centrală să cheme în ajutor forțe dintr-o alianță militară regională condusă de Rusia.
În imaginile de pe rețelele sociale pot fi auzite focuri de armă automată, trase spre demonstranți în Almatî.
În ciuda preluării controlului de către autoritățile kazahe, Rusia continuă să trimită trupe în Kazahstan.
Peste 70 de avioane rusești Il-76 și 5 An-124 aduc non-stop unități ale contingentului rus al forțelor de menținere a păcii CSTO în Kazahstan, anunță agenția rusă de știri RIA, care citează Ministerul Apărării al Federației Ruse.
Președinția Kazahstanului a anunțat că Tokaev a prezidat vineri dimineață o întâlnire a Comitetului național de combatere a terorismului și că eforturile în curs vizează „distrugerea completă” a oponenților înarmați ai guvernului.
Potrivit relatărilor, sediul primăriei din Almatî era vineri dimineață în flăcări. În acest oraș au avut loc unele dintre cele mai grave violențe. Corespondenții RFE/RL din Kazahstan transmit că în oraș puteau fi văzuți puțini membri ai forțelor de securitate.
Ministerul de Interne a anunțat vineri că au fost înființate 70 de puncte de control și că toate regiunile țării, care are aproximativ 19 milioane de locuitori, au fost „eliberate și preluate sub protecție sporită”.
„Ordinea constituțională a fost, practic, restabilită în toate regiunile țării. Autoritățile locale dețin controlul asupra situației”, ar fi spus Tokaev la întâlnirea de dimineață.
„Dar teroriștii continuă să folosească arme și să distrugă proprietățile cetățenilor. Prin urmare, acțiunile contrateroriste ar trebui continuate până la distrugerea completă a militanților”, a adăugat el.
Ministerul de Interne a adăugat într-un comunicat că 26 de „infractori înarmaţi” au fost „lichidaţi” şi peste 3.000 dintre ei au fost reţinuţi.
18 membri ai poliției și gărzii naționale au fost uciși de la începutul protestelor din această săptămână, au adăugat oficialii.
Ministerul Sănătăţii anunțase joi că peste 1.000 de persoane au fost rănite şi 400 au fost spitalizate în violențele izbucnite în 5 ianuarie. 62 de persoane erau la terapie intensivă. Protestatarii luaseră cu asalt clădirile guvernamentale, au dat foc unora dintre ele și au jefuit magazine.
Prezența forțelor ruse în țară a provocat îngrijorarea comunității internaționale. Casa Albă a anunțat că monitorizează îndeaproape relatările despre prezența trupelor străine și a ridicat problema legitimității prezenței acestora în Kazahstan.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cerut o „rezolvare pașnică” a tulburărilor, a „reiterat sprijinul deplin al Statelor Unite pentru instituțiile constituționale ale Kazahstanului și pentru libertatea presei și a pledat pentru o soluție pașnică, care respectă drepturile populației”, a transmis Departamentul de Stat.
Uniunea Europeană și-a exprimat, la rândul ei, îngrijorarea profundă, prin vocea șefului diplomației UE, Josep Borrell. Acesta a insistat pentru respectarea drepturilor civililor și a avertizat cu privire la prezența militară străină.
Intervenția rapidă a Rusiei este pusă de experții internaționali pe seama dorinței Moscovei de a acționa rapid pentru a nu își pierde influența în regiune. Rusia susține și ea că protestele ar fi alimentate „din exterior” și că intervine într-o operațiune „de combatere a terorismului”. Nici autoritățile din Kazahstan și nici cele de la Moscova nu au prezentat vreo dovadă că protestele ar avea vreun sprijin din afara țării.
Adjunctul ministrului de Externe din Rusia, Alexandr Grușko a fost citat spunând că forțele alianței militare regionale apăra Kazahstanul și fac ce ar trebui să facă aliații iar Stanislav Zas, secretarul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, a declarat că numărul forțelor de pace implicate este de 2.500 și ar putea crește dacă va fi cazul. Prezența în Kazahstan ar urmă să dureze între „câteva zile și câteva săptămâni, a adăugat acesta.
Din CSTO fac parte Rusia, Kazahstan, Belarus, Tadjikistan și Armenia.
Starea de urgență decretată în Kazahstan este valabilă, deocamdată, până în 19 ianuarie. Ea limitează dreptul de deplasare și interzice adunările publice.
Jurnaliștii RFE/RL din Almatî au transmis că forțele de securitate, unele în vehicule blindate, au deschis focul asupra manifestanților, pe 6 ianuarie, în Piața Republicii din oraș. În timpul nopții s-au auzit explozii și focuri de armă în unele zone comerciale.
Fotogalerie | Protestele violente în Kazahstan
Au fost uciși protestatari și în alte două orașe, dar numărul acestora nu este cunoscut. Unii jurnaliști vorbesc despre o restabilire, cel puțin parțială, a serviciilor de internet, care fuseseră întrerupte în mare parte din țară, dar problemele de conexiune rămân frecvente.
O relatare de o pagină de internet cu informații regionale susține că două avioane care ar aparține familiei fostului președinte kazah Nursultan Nazarbaev, în vârstă de 81 de ani, au aterizat peste noapte pe aeroportul Manas din Kârgâzstanul vecin și cel puțin unul a părăsit apoi Manas, la scurt timp după miezul nopții. RFE/RL nu a putut confirma informația sau cine s-ar fi aflat la bordul avioanelor.
Cel puțin o parte din nemulțumirea protestatarilor pare îndreptată împotriva fostului președinte, acuzat că și-a îmbogățit familia și aliații nu doar cât a condus țara, ci și după 2019, când a demisionat din funcție.
