Linkuri accesibilitate

Cele 12 obiective ale Danei Gîrbovan la Justiție. „Anticorupția nu trebuie să fie ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje”


Judecătoarea Dana Gîrbovan, propusă de PSD ministru al Justiției.

Judecătoarea Dana Gîrbovan a prezentat o listă cu 12 obiective pentru eficientizarea justiției, dacă va fi numită ministru. Printre ele se numără degrevarea instanțelor de numărul foarte mare de dosare, măsuri împotriva traficului de persoane, dar și combaterea corupției sau arhiva SIPA.

Dana Gîrbovan explică, într-o postare pe Facebook, că a acceptat propunerea din partea PSD ca pe „sarcina unui ministru tehnocrat, deschis propunerilor și colaborării cu toți factorii decizionali și societatea civilă în scopul îmbunătățirii justiției”.

Magistratul prezintă 12 obiective pe care le are dacă va fi numită ministru al Justiției, spunând că „este momentul ca societatea românească să depășească viziunea reductivă asupra justiției, opțiunile extrem de politizate și polarizate, pentru a face loc unei abordări constructive și pragmatice asupra justiției”.

Ea arată că „situația cantitativă” a Justiției din România este gravă: în 2018, pe rolul instanțelor au existat aproape 3 milioane de dosare, ceea ce s-a tradus într-o încărcătură medie pe fiecare judecător de 1.152 de dosare la ICCJ, de 586 de dosare la curțile de apel, de 655 de dosare la tribunale și de 1.129 de dosare la judecătoriile simple. La parchete, situația este similară: peste 3,3 milioane de lucrări înregistrate în 2018, din care 1,75 milioane s-au transformat în dosare penale. 92% dintre ele se înregistrează la parchetele de pe lângă judecătorii. La Parchetul General, încărcătura medie pe cap de procuror este de 56 de dosare, la DNA de 84 de dosare, la DIICOT de 107 dosare.

„De ani de zile, atunci când s-a vorbit despre justiție, societatea s-a concentrat pe partea spectaculoasă a unor cazuri penale de notorietate,
ignorându-se însă milioanele de cauze din instanțe și parchete care stau pe umerii câtorva mii de judecători și procurori. De aceea, principalele soluții pe care le am în vedere privesc atât nevoile și așteptările cetățenilor, cât și ale judecătorilor, procurorilor, avocaților și grefierilor, dar și ale mediului
de afaceri", scrie Gîrbovan.

Cele mai importante explicații ale Danei Gîrbovan:

  • 1. Degrevarea instanțelor. „Sunt judecători ce pronunță și motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman. Numărul mare de dosare pe judecător își pune în mod direct amprenta asupra calității actului de justiție”.

„Conform statisticilor europene, România este țara care, în perioada 2015-2017, a înregistrat cel mai mare număr de dosare nou înregistrate în materie civilă și comercială pe suta de locuitori”.

„Cauza 1: Există un număr mare de litigii în care statul, prin instituțiile sale, are calitatea de reclamant sau pârât. Numai cauzele de contencios au ajuns să reprezinte 30% din numărul dosarelor aflate pe rolul curților de apel și 48% din dosarele aflate pe rolul ICCJ. Aceste date relevă un clivaj tot mai mare între stat și cetățeni, îngrijorătoare din prisma raporturilor de încredere reciprocă ce ar trebuie să existe între aceștia”.

„Cauza 2: Există legi care generează mii de litigii similare, care nu doar că încarcă rolul instanțelor, dar generează practică neunitară, fapt ce naște cetățenilor justițiabili un sentiment de frustrare și neîncredere în justiție. O soluție la această problema ar fi instituirea unui proceduri similare cauzei pilot sau legiferarea acțiunilor colective”.

  • 2. Măsuri împotriva criminalității organizate și, în special, împotriva traficului de persoane

„Dincolo de strategii deja existente, ONG-urile ce lucreaza la firul ierbii, cu victimele traficului, pot oferi informații esențiale despre problemele reale cu care se confruntă și oferi soluții concrete, de aceea prima întâlnire pe care aș avea-o ar fi cu acestea”.

„Există o legătură strânsă între corupție și criminalitatea organizată, de aceea va fi necesară o analiză cu privire la cauzele instrumentate de DNA și DIICOT având că obiect fapte de corupție și legătura cu crimă organizată”.

  • 3. Combaterea corupției

„Combaterea corupției este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetățenii săi. Lupta împotriva corupției nu trebuie însă transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Am arătat în mod constant că toleranța față de derapaje sau abuzuri nu ajută lupta împotriva corupției, ci o decredibilizează. Ca atare, o combatere a corupției sustenabilă în timp trebuie dusă prin dosare făcute profesionist, care să reziste controlului instanțelor de judecată, dublată de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor. ​În plus, pentru o eficientă combatere a corupției, măsurile punitive trebuie dublate de măsuri preventive, cum sunt creșterea transparenței și reducerea birocrației”.

  • 4. Relația cu Comisia Europeană

„România este în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Voi întări componenta de cooperare în cadrul mecanismului atât prin comunicare constantă, cât și prin întâlniri directe cu oficialii europeni. Voi facilita, de asemenea, întâlnirea oficialilor europeni cu liderii din justiție, pentru ca aceștia să aibă informații complete și corecte despre sistem”.

„În relația cu Comisia Europeană, cea mai facilă raportare este de a promite declarativ că implementezi orice recomandare, fără nici o analiză. Ar fi însă o soluție demagogică, cu rezultate contrare, paradoxal, chiar obiectivelor urmărite de Comisie. O recomandare trebuie să aibă în spate o baza factuală corectă și completă. În lipsa acesteia concluziile sunt, inevitabil, eronate”.

„Voi acționa perfect transparent, explicând oficialilor europeni problemele din justiție în toată complexitatea lor, propunând și analizând apoi în comun soluțiile. Justiția din România este o justiție europeană”.

  • 5. Independența financiară a instanțelor

„Cu excepția ICCJ bugetele instanțelor, care sunt parte a puterii judecătorești, au continuat să rămână la Ministerul Justiției, care e parte a puterii executive. An de an s-a amânat punerea în aplicare a unei prevederi legale care dispunea mutarea bugetului instanțelor de la MJ la ICCJ, pentru ca anul trecut prevederea transferului să fie eliminată cu totul din lege prin ordonanță de urgență. După o consultare cu Secția pentru judecători a CSM și cu ICCJ, voi propune o inițiativa legislativă pentru rezolvarea acestei probleme recurente. Este absurd că puterea judecătorească, independentă potrivit Constituției, să nu își gestioneze independent bugetul, în timp de Ministerul Public, IJ, CSM și ICCJ o fac”.

  • 6. Procedura transparentă de numire la conducerea parchetelor

„Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor trebuie făcută printr-o procedura transparentă, care să asigure egalitate de șanse candidaților și să permită selectarea în asemenea funcții a celor mai buni procurori. Procurorii știu cel mai bine care e profilul de șef pe care îl consideră optim, de aceea voi iniția o consultare cu parchetele pentru ca procurorii să profileze calitățile șefilor pe care și-i doresc. Dezavuez din start orice înțelegeri subterane în privința numirii procurorilor șefi. În nici un caz, dacă voi fi ministru, numirea procurorilor șefi nu va fi rezultatul vreunor înțelegeri politice, așa cum din păcate s-a întâmplat în trecut, cu efecte vădit nocive pentru justiție. Sunt mulți procurori profesioniști în sistem și este momentul ca aceștia să își și asume răspunderea de a conduce la vârf activitatea parchetelor. De asemenea, voi readuce în dezbatere problema veche a poliției judiciare și trecerea acesteia sub controlul procurorilor, problemă la care soluțiile trebuie găsite în comun cu Ministerul Public și Ministerul de Interne”.

  • 7. Logistica și infrastructura instanțelor și parchetelor

„Logistica în foarte multe instanțe și parchete este la pământ, acestea funcționând, spre exemplu, cu computere vechi de peste 10-12 ani, care mai mult se strică decât funcționează. Sunt instanțe și parchete ce funcționează în clădiri ce stau să se dărâme sau în condiții total improprii activității acestora”.

  • 8. Digitalizarea justiției

„Digitalizarea justiției a devenit normă în foarte multe state deoarece scade costurile și crește eficiența și echitatea. Unele curți de apel, urmând modelul Curții de Apel Cluj, au implementat dosarul electronic. Cererea de chemare în judecată se poate depune direct pe siteul Curții, toate actele sunt scanate, iar părțile au acces la ele prin intermediul unei parole. Acest lucru ajută enorm și avocații, care nu mai trebuie să stea la rând la arhivă pentru a citi fizic dosarul. Sistemul trebuie extins la toate instanțele și perfecționat, astfel încât să permită, printre altele, plata taxei de timbru on line direct pe portal, notificare pe email sau telefon când s-a primit un nou act la dosar”.

  • 9. Transparentizarea justiției

Ministerul Justiției trebuie să devină model de bune practici în materia accesului la informații de interes public. Voi face demersuri, de asemenea, pentru publicarea ordinelor cu caracter general emise de procurorii șefi, conform recomandărilor europene, precum și pentru aplicarea prevederilor legale ce impun publicarea tuturor actelor extrajudiciare ce au privit sau influențat justiția”.

  • 10. Personalul auxiliar din instanțe și parchete

„Aportul acestora la înfăptuirea actului de justiție este unul esențial, iar eforturile depuse de aceștia, în condiții de multe ori suprasolicitante, este unul ce trebuie recunoscut și respectat”.

  • 11. Problema SIPA

„În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având ca obiect “unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție”. Prin această hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, după care le va preda instituțiilor cu competențe în domeniu. Hotărârea de Guvern instituia și obligația întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagina de internet a MJ. De la data adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fără ca vreun raport sau informație privind arhiva SIPA să fie făcut public”.

  • 12. Studierea justiției comuniste și deschiderea arhivelor Ministerului Justiției

„Dacă după 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității, există însă foarte puține studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justiția din perioada comunistă. Dacă fosta Securitate îi zdrobea pe oameni în anchete, a fost justiția din perioada comunistă cea care i-a condamnat. Pentru un prezent sănătos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important să cunoaștem modul în care justiția a fost folosită în comunism. Intenționez de aceea să deschid arhivele Ministerului Justiției pentru cercetare și să ofer orice sprijin necesar cercetătorilor care doresc să studieze acest aspect al totalitarismului din România”.

Facebook Forum

Multimedia

Meleșcanu confirmă negocierile cu Dăncilă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG