Anunțul a generat un val de critici atât din partea părinților, cât și a elevilor, dar mai ales din partea organizațiilor neguvernamentale care cer soluții mai ales pentru școala online în mediul rural.
„Nu ne permitem o generație piedută din cauza Covid-19”, este mesajul dat de Organizația Mondială a Sănătății în fața creșterii alarmante a numărului de cazuri de Covid-19 în întrega Europă. State, precum Franța, care a înregistrat recent peste 50.000 de cazuri zilnice, sau Marea Britanie, Irlanda sau Germania, cu toate că nu au putut evita impunerea restricțiilor, au optat pentru menținerea școlilor deschise, cu respectarea strictă a condițiilor de distanțare sau igienă, purtatul măștii sau aerisitul frecvent al claselor.
În România, președintele Klaus Iohannis a anunțat că printre măsurile de carantinare parțială este și închiderea tuturor școlilor la nivel național și trecerea la învățământul online, cel puțin pentru următoarele 30 de zile. Anunțul președintelui, dublat ulterior de o hotărâre de guvern, a stârnit un val de nemulțumiri. Aproape jumătate dintre părinți consideră că închiderea şcolilor nu este una bună pentru sistemul de educaţie, iar 45,2% dintre ei cred această decizie ca fiind una necesară, conform unui sondaj al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP).
„Având în vedere rezultatele obţinute, FNAP consideră că educaţia trebuie să primeze, în orice formă ar fi desfăşurată, dar nepierzând din vedere inegalităţile care vor apărea în ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor aflaţi în medii defavorizate şi recuperarea decalajelor educaţionale inerente perioadei pe care o traversăm”, spun reprezentanții FNAP.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a explicat, vineri, că after school-urile și creșele rămân deschise, chiar dacă școlile trec în sistem online.
De asemenea, el a mai spus că ministerul Educației urmează să emită un ordin pentru trecerea la școala și grădinița online. Raed Araft a mai menționat că în propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) creșele apar închise, însă în ședința de Guvern s-a decis ca atât creșele cât și after school-urile să rămână deschise.
Pe de altă parte, și reprezentanții elevilor dezaprobă decizia închiderii tuturor școlilor deoarece sunt în continuare multe unități de învățământ care se află în comunități unde rata de transmitere a Covid-19 este sub 3 la mia de locuitori. „Pentru a putea garanta un act educațional de calitate, e important ca, în aceste comunități, unitățile școlare să rămână deschise, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță”, spune Consiliul Național al Elevilor.
De asemenea, Consiliul Național al Elevilor atrage atenția că trecerea întregului sistem de învățământ în format exclusiv online „denotă o profundă iresponsabilitate din partea autorităților statului, în condițiile în care, în continuare, sute de mii de elevi din România nu au posibilitatea de a accesa cursurile online din cauza lipsei infrastructurii digitale”.
Problemele școlii online: mulți copii riscă să rămână de tot fără acces la educație
La începutul acestei săptămâni, ministrul Educației, Monica Anisie, anunța că aproape un milion de elevi fac școala în online. Adică unu din trei elevi. De luni, toate cele aproape trei milioane de elevi vor face școală online, cel puțin acolo unde ea va fi posibilă.
Din cele 250.000 de tablete promise de Guvern înainte de începerea anului școlar, au fost distribuite doar 43.455, afirmau reprezentanții Ministerului Educației tot în această săptămână.
“Vorbim cu copii, care sunt speriaţi, ştiu că nu au făcut niciodată orele în online şi că nu au cum să le facă nici de acum încolo. Sunt acei copii care trebuie să se urce pe un deal să prindă semnal, care nu au dispozitive, ai căror profesori nu au fost pregătiți nici până acum pentru școala onlin “, atrage atenția Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Ea punctează că toate ONG-urile din domeniul educației au susținut digitalizarea educației, însă „e nevoie de investiție și de măsuri implementate din partea tuturor pentru a putea trece în online 100%. Nu e suficientă o decizie fără drept la replică și fără un plan asumat de tranziție”.
Și Gabriela Alexandrescu, președinta executivă a Salvați Copiii România, crede că „închiderea tuturor școlilor e o decizie mult prea gravă pentru a fi luată fără o analiză riguroasă”.
Ea a scris pe pagina de Facebook, că „Franța, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Germania sunt state care au decis să protejeze educația și să ia măsuri dure în toate celelalte sectoare. Și nu pentru că e mai ușor să ții școlile deschise, ci pentru că e mai greu să plătești costul neparticipării școlare”.
Studiile World Vision România arată că școala online, în mediul rural, rămâne o utopie: 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la școala online în prima perioadă a restricțiilor, iar în unu din trei sate în care World Vision România este prezent există zone cu semnal slab sau inexistent, lucru care îi afectează direct pe elevii care fac eforturi să-şi continue studiile.
Mai mult, arată World Vision, decizia de a închide din nou școlile nu a fost dublată de un plan de măsuri pentru zonele în care școala online nu funcționează.
Totodată, Salvați Copiii, atrăgea atenția, recent, asupra cifrelor „negre” din educație:„cu cât intră mai multe orașe în scenariul roșu, cu atât mai mulți copii cad pradă monștrilor din educație: 1 din 2 elevi face ore pe telefon, 28% dintre elevi și 43% dintre profesori nu au resurse pentru școala online. În consecință, 3 din 20 de copii renunță la școală. Deja 41% dintre elevi sunt analfabeți funcțional”.
Ce spun medicii
Cu toate că școlile nu reprezintă focare de Covid-19, din cele aproape 4.500 aflate, joi, în scenariul roșu, doar 368 era din cauză că au fost înregistrate cazuri de Covid-19.
Majoritatea covârșitoare a instituțiilor de învățământ care și-au închis porțile și au trecut exclusiv în sistem online sunt în această situație din cauza ratei de incidență a cazurilor din localitățile în care acestea funcționează ori a infrastructurii școlare supuse unor lucrări de reabilitare.
De altfel, atât ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, cât și ministrul Educației au spus că nu există o legătură între deschiderea școlilor și creșterea numărului de cazuri de Covid-19.
De altfel, și studiile internaționale arată că, de la debutul pandemiei, foarte puține școli au devenit focare de Covid-19. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția într-un raport din 21 octombrie, că majoritatea infecțiilor sau cazurilor de Covid-19 raportate la copii, infectarea s-a produs acasă.
Este adevărat, punctează OMS, că studiile au fost limitate în perioada în care școlile au fost închise, inclusiv în perioada stării de urgență.
Chiar dacă școlile nu reprezintă focare de infectare, orice presiune suplimentară pe sistemul sanitar trebuie evitată, susțin medicii.
„Școlile nu reprezintă focar de infecție cu condiția ca măsurile teoretice să fie și respectate în practică. Și acest lucru nu se întâmplă peste tot”, explica, pentru Europa Liberă, doctorul Marinescu, punctând că problema este legată mai degrabă de diferența între teorie și practică: „dacă noi am reuși la nivelul școlilor de peste tot din România să asigurăm toate condițiile necesare care să prevină infectarea, condiții care să ducă la o scădere a transmiterii, ar fi una, dar dacă în plan practic avem școli suprapopulate, măsurile de igienă nu pot fi respectate din niște considerente obiective, aici deja lucrurile se complică”.
Președinta Societății Române de Pediatrie, Doina Pleșca, amintea, recent, pentru Europa Liberă, că, deocamdată, cel mai sigur mod, în locurile unde există transmitere comunitară mare, iar localitățile sunt în scenariul roșu, este ca școala să fie închisă.
Comparând cu alte state europene, unde școlile au rămas deschise, în ciuda măsurilor de restricție, medical pediatru argumenta că „noi discutăm de planete diferite, de oameni diferiți și societăți diferite, de o altă educație și atunci cred că noi nu putem să adoptăm aceleași măsuri (...) Nu putem să luăm niște modele, trebuie să le privim și să le adaptăm realității românești”, explică, pentru Europa Liberă.
Facebook Forum