Chiar dacă școlile nu reprezintă focare de infectare, orice presiune suplimentară pe sistemul sanitar trebuie evitată, susțin medicii. În schimb, chiar dacă ar exista premisele ca educația online să fie una de calitate, atât profesorii cât și elevii sunt la limita rezistenței din cauza problemelor legate de infrastructura digitală, punctează profesorul Radu Gologan, antrenorul lotului olimpic de matematică.
Școlile vor rămâne închise în Capitală, astfel că, cel puțin pentru următoarele două săptămâni, vor funcționa tot în regim online. În București, rata de infectare era, luni, de 3,91 la mia de locuitori, dar la nivel național, tot mai multe județe se îndreaptă spre scenariul roșu. Acest lucru se observă și prin faptul că, deja, sunt peste 3.800 de școli și grădinițe care au trecut exclusiv în online.
„Elevii care învaţă exclusiv online sunt aproximativ un milion de copii”, a spus ministrul Educației, Monica Anisie, într-o conferință de presă. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din trei elevi învață în sistem online.
Școlile nu reprezintă focar de infecție cu condiția ca măsurile teoretice să fie și respectate în practică. Și acest lucru nu se întâmplă peste totdr. Adrian Marinescu
În timp ce în Europa, din Salonic și până în Franța, Germania, Marea Britanie sau Portugalia, tot mai multe state impun restricții dure, fie la nivel național, fie local, dar lasă școlile deschise, România pare departe de o astfel de decizie.
„Nu există un model european. Dacă o ţară ia o măsură nu înseamnă că ţara respectivă e un model european”, a spus premierul Ludovic Orban. El a mai precizat și că nu există o strategie la nivelul Comisiei Europene de a impune carantina, cu menținerea școlilor deschise.
Școlile nu sunt focare doar dacă se respectă regulile de igienă și distanțare
Chiar dacă foarte puține școli autohtone sunt închise din cauză că sunt focare de Covid-19 – majoritatea fiind închise din cauză că localitatea în care se află a trecut în scenariul roșu sau în respectivele unități de învățământ se fac lucrări de reabilitare – ele reprezintă totuși riscuri, a explicat, pentru Europa Liberă, Adrian Marinescu, medic primar la Spitalul de boli infecțioase „Matei Balș” din București.
„Școlile nu reprezintă focar de infecție cu condiția ca măsurile teoretice să fie și respectate în practică. Și acest lucru nu se întâmplă peste tot”, spune doctorul Marinescu, punctând că problema este legată mai degrabă de diferența între teorie și practică: „dacă noi am reuși la nivelul școlilor de peste tot din România să asigurăm toate condițiile necesare care să prevină infectarea, condiții care să ducă la o scădere a transmiterii, ar fi una, dar dacă în plan practic avem școli suprapopulate, măsurile de igienă nu pot fi respectate din niște considerente obiective, aici deja lucrurile se complică”.
Doctorul Marinescu se întreabă retoric dacă se pot respecta toate măsurile de igienă peste tot în România, mai ales în școlile unde „nu sunt grupuri sanitare, nu există săpun, soluții dezinfectante sau sunt foarte mulți elevi în clasă, aici ar trebui să fie întrebarea”.
Profesorul Radu Gologan: „Suntem într-un război”
„Suntem într-un război: trebuie văzut care este riscul mai mare să îi duci pe copii la școală sau să îi ții acasă să se alieneze și să aibă alte probleme sau să se îndepărteze de școală”, este de părere și profesorul Radu Gologan, antrenorul lotului olimpic de matematică, cunoscut și drept „antrenorul de genii”.
El crede că ar trebui ca România, înainte să ia o decizie, să aștepte să vadă care vor fi efectele deschiderii școlilor asupra ratei infectărilor cu Covid-19 în celelalte state UE.
Din punctul lui de vedere, faptul că școlile sunt suprapopulate, iar în unele locuri distanțarea este imposibilă, reprezintă un risc foarte mare atât pentru profesori, cât și pentru copii.
De aceea, crede și doctorul Marinescu, școlile, chiar dacă nu au reprezentat motivul unei creșteri importante, reprezintă un factor de risc, care alături de alte riscuri cresc presiunea pe sistemul sanitar și așa pus la grea încercare.
El atrage atenția că există riscul ca transmiterea accelerată să se mențină până în primăvară, ceea ce ar însemna că școlile vor fi doar online. „Este greu de crezut că dacă acum sunt în varianta online, peste o lună, două, trei, se va schimba ceva. Va veni sezonul de gripă, sezonul rece și așa mai departe (...) Acum ne punem următoarea problemă: reușim să rezolvăm activitățile care au un risc mai mare și atunci pentru siguranță ne gândim și la școli și pentru cât timp?”
Președinta Societății Române de Pediatrie, Doina Pleșca, amintea că deocamdată, în locurile unde există transmitere comunitară mare, iar localitățile sunt în scenariul roșu, cel mai sigur mod este ca școala să fie închisă. „Noi discutăm de planete diferite, de oameni diferiți și societăți diferite, de o altă educație și atunci cred că noi nu putem să adoptăm aceleași măsuri (...) Nu putem să luăm niște modele, trebuie să le privim și să le adaptăm realității românești”, a explicat ea, anterior, pentru Europa Liberă.
„Rezistența nervoasă a copiilor și profesorilor se cam termină”
Profesorul Radu Gologan crede că nu ar exista motive pentru ca, în online calitatea actului educațional, să fie mai scăzută, dacă ar exista o infrastructură digitală bine pusă la punct.
„Calitatea nu [ar trebui să scadă] în online, dar rezistența nervoasă a copiilor și profesorilor se cam termină. Eu ar fi trebuit să fiu în momentul acesta la curs, să predau. Predau pe tabletă, scriu pe tabletă, înregistrez și copiii văd înregistrarea și scrisul și văd fișierele. Dar mi s-a stricat stilusul. A trebuit să întrerup pentru că nu pot să scriu cu mâna și să vorbesc matematică fără să scriu ceva. Și acum mă pregătesc să cumpăr stilus, astea costă… astfel de lucruri se întâmplă”, mărturisește profesorul.
Cazul său pare însă unul fericit, mai ales că, în continuare, sunt mulți elevi care nu au acces la tablete. Din cele 250.000 de tablete promise de Guvern înainte de începerea anului școlar, au fost distribuite doar 43.455, potrivit reprezentanților Ministerului Educației.
Totdată și ministrul Educației, Monica Anisie, a spus că în contextul în care a primit „semnale” de la părinți că nu se desfășoară toate orele online, inspectorii școlari trebuie să „intensifice” activitatea de monitorizare a lecțiilor online.
„Nu voi accepta în niciun caz ca învățarea să nu continue”, a mai spus Monica Anisie.
Facebook Forum