ONU și-a propus să limiteze dreptul de veto al membrilor săi permanenți, întărirea dreptului internațional în asigurarea păcii, prevenirea războaielor și pedepsirea izbucnirii lor.
Încercările diplomaților ruși au fost întâmpinate cu respingere chiar și din țările din Sudul Global, pe care Moscova încearcă să le câștige de partea ei în confruntarea cu Occidentul.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a numit documentul Pact pentru viitor la „Summit al viitorului” care a pus duminică în discuție dorința de a salva sistemul internațional „de pe buza prăpastiei”.
Documentul prezintă 56 de pași, printre care:
- reforma și extinderea Consiliului de Securitate al ONU pentru a deveni un organism mai reprezentativ,
- pași pentru consolidarea păcii și a dreptului internațional,
- reorganizarea forțelor ONU de menținere a păcii, inclusiv în scopul utilizării lor pentru a preveni războiul,
- reforma instituțiilor financiare internaționale,
- combaterea schimbărilor climatice,
- atingerea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă,
- asigurarea drepturilor omului, justiției, egalității (inclusiv de gen), incluziunii,
- controlul asupra dezvoltării inteligenței artificiale etc.
„Acest lucru va necesita un angajament reînnoit față de cooperarea internațională bazată pe respectarea dreptului internațional, fără de care nu putem gestiona riscurile cu care ne confruntăm și nici nu putem profita de oportunitățile care ne stau în fața”, se arată în pact.
Documentul a fost aprobat de 143 de țări, 15 s-au abținut și șapte s-au opus.
Rusia a fost susținută de aliații săi tradiționali: Belarus, Siria, Coreea de Nord, Sudan, Iran și Nicaragua.
Unul dintre pași implică extinderea Consiliului de Securitate al ONU „pentru a-l face mai consistent cu statutul de membru actual al Națiunilor Unite și pentru a reflecta realitățile lumii moderne”.
Problema dreptului de veto este discutată separat.
Acesta este deținut în prezent de fiecare din cei cinci membri permanenți: Marea Britanie, China, Rusia, SUA și Franța.
„Vom intensifica eforturile pentru a ajunge la un acord cu privire la viitorul dreptului de veto, inclusiv discuții privind limitarea domeniului de aplicare și a utilizării acestuia”, se arată în pact.
Reforma Consiliului de Securitate trebuie realizată „cu prioritate și fără întârziere”, se mai spune în document.
Dreptul de veto permite Rusiei să blocheze de fiecare dată încercările Consiliului de Securitate de a lua unele măsuri în privința războiului pe care l-a început după ce a invadat total, nedeclarat și neprovocat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Președintele finlandez Alexander Stubb și-a anunțat intenția de a se alătura reformei acesteia săptămâna trecută.
Într-un interviu acordat Reuters, el a spus că intenționează să propună Adunării Generale creșterea numărului de membri permanenți ai Consiliului de Securitate de la cinci la 10, inclusiv o țară din America Latină, două din Africa și două din Asia.
În același timp, „nicio țară nu ar trebui să aibă drept de veto” în Consiliul de Securitate, iar oricine poartă un război ilegal ar trebui exclus din acesta, „cum face acum Rusia în Ucraina”, a adăugat Stubb.
Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Verșinin a spus că țările „disidente” nu au avut posibilitatea de a purta negocieri suplimentare, după discuții care au durat aproximativ nouă luni.
El a introdus un amendament care prevede că ONU și organele sale „nu se vor amesteca în chestiuni care sunt în esență de competența națională a niciunui stat”.
Dacă nu se adaugă la textul pactului, Rusia „se va distanța de consensul asupra acestui document”, a adăugat Verșinin.
Delegația rusă a insistat să amâne votul asupra documentului și să obțină aprobări suplimentare.
În total, Rusia a fost împotriva a 25 de prevederi ale pactului. Pe lângă faptul că a cerut primatul jurisdicției naționale, a insistat să renunțe la limbajul cu privire la accesul universal la drepturile de sănătate sexuală și reproductivă, precum și la împuternicirea femeilor în sens mai larg, notează The Guardian.
Cu toate acestea, poziția sa a fost respinsă de reprezentanții Uniunii Africane și ai Mexicului, pe care unii diplomați și observatori au perceput-o ca o lovitură adusă aspirațiilor Moscovei de a face alianțe cu țări africane și din America Latină, scrie AP.
Imediat după declarația Rusiei, Republica Democrată Congo a cerut respingerea amendamentelor sale.
Unele prevederi ale pactului contrazic direct acțiunile Rusiei în Ucraina.
„Pentru a ne îndeplini promisiunea fondatoare de a proteja generațiile viitoare de flagelul războiului, trebuie să respectăm dreptul internațional, inclusiv Carta, angajându-ne să rezolvăm disputele în mod pașnic, abținându-ne de la amenințarea sau utilizarea forței. și de la actele de agresiune, respectându-se reciproc suveranitatea și integritatea teritorială, ghidate de principiile independenței politice și autodeterminarii, precum și prin consolidarea responsabilității și încheierea impunității”, se spune în document.
