OPEC+ a convenit miercuri asupra reducerii abrupte a producției de petrol, reducând oferta pe o piață deja restrânsă, provocând una dintre cele mai mari confruntări cu Occidentul, după ce administrația americană a numit decizia „obtuză”.
Liderul de facto al OPEC, Arabia Saudită, a spus, citat de Reuters, că reducerea cu 2 milioane de barili pe zi (bpd) a producției - egală cu 2% din oferta globală - este necesară pentru a răspunde la creșterea ratelor dobânzilor în Occident și la o economie globală mai slabă.
Regatul a respins criticile conform cărora s-ar fi înțeles astfel cu Rusia, care este inclusă în grupul OPEC+, pentru a crește prețurile și a spus că Occidentul este adesea condus de „aroganța bogăției” atunci când critică grupul.
„Decizia este tehnică, nu politică", a susținut ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail al-Mazroui.
Reducerile de producție de miercuri de 2 milioane de barili pe zi se bazează pe cifrele de referință existente, ceea ce înseamnă că reducerile ar fi mai puțin profunde, deoarece OPEC+ a scăzut cu aproximativ 3,6 milioane de barili pe zi sub ținta de producție în august.
Subproducția a avut loc din cauza sancțiunilor occidentale asupra unor țări precum Rusia, Venezuela și Iran și a problemelor de producție cu producători precum Nigeria și Angola.
Prințul Abdulaziz a spus că reducerile reale vor fi de 1,0-1,1 milioane bpd.
Analiștii de la Jefferies au spus că au estimat cifra la 0,9 milioane bpd, în timp ce Goldman Sachs a stabilit-o la 0,4-0,6 milioane bpd spunând că reducerile vor veni în principal de la producătorii din Golful OPEC, cum ar fi Arabia Saudită, Irak, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.
Țițeiul Brent de referință a crescut miercuri peste 93 de dolari pe baril.
Cotaţia barilului de ţiţei a scăzut la aproximativ 90 de dolari, de la 120 de dolari în urmă cu trei luni, din cauza temerilor privind recesiunea, a majorării dobânzilor şi a aprecierii dolarului.
Casa Albă a declarat că președintele Joe Biden va continua să evalueze dacă să elibereze noi stocuri strategice de petrol pentru a scădea prețurile.
Preşedintele american Joe Biden s-a declarat „dezamăgit de decizia obtuză a OPEC+ de a reduce cotele de producție în timp ce economia globală se confruntă cu impactul negativ continuu al invaziei Ucrainei de către Putin. Într-un moment în care menținerea unei aprovizionări globale de energie este de o importanță capitală, această decizie va avea cel mai negativ impact asupra țărilor cu venituri mici și medii, care deja se confruntă cu prețurile ridicate la energie”, transmite Casa Albă.
Biden se confruntă cu cote scăzute de susținere aprobare înainte de alegerile intermediare (care au loc la aproape de mijlocul mandatului de patru ani al unui președinte, marți după prima zi de luni a lunii noiembrie) din cauza inflației în creștere și a cerut Arabiei Saudite, un aliat pe termen lung al SUA, să ajute la scăderea prețurilor.
Oficialii americani au spus că o parte din motivul pentru care Washington dorește prețuri mai mici la petrol este privarea Moscovei de veniturile din petrol.
Biden a călătorit la Riad anul acesta, dar nu a reușit să-și asigure niciun angajament ferm de cooperare în domeniul energiei.
Relațiile au devenit și mai tensionate pentru că Arabia Saudită nu a condamnat acțiunile Moscovei în Ucraina.
Occidentul a acuzat Rusia că încearcă să creeze o criză în Europa pentru a putea declanșa raționalizarea gazului și a energiei în această iarnă.
Între timp, Moscova acuză Occidentul că a întărit dolarul și sistemele financiare, cum ar fi mecanismul internațional de plăți SWIFT, ca răzbunare pentru că Rusia a trimis trupe în Ucraina în februarie.
Viceprim-ministrul rus Alexander Novak, care a fost inclus săptămâna trecută pe lista de sancțiuni a SUA, a călătorit și el la Viena pentru a participa la întâlniri.
Novak nu este și sub sancțiunile UE.
El și alți membri ai OPEC+ au convenit să prelungească acordul de cooperare cu OPEC cu încă un an până la sfârșitul anului 2023.
SUA va scoate pe piață 10 milioane de barili din rezerva strategică
SUA și aliații au contribuit la scăderea prețurilor la gaze. În SUA, de la începutul verii, prețurile la gaze au scăzut cu 1,20 USD, iar prețul cel mai obișnuit la benzinării este de 3,29 USD/galon.
La solicitarea președintelui Biden, Departamentul Energiei va livra pe piață încă 10 milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol luna viitoare, continuând eliberările istorice comandate de președinte în martie.
Potrivit Casei Albe, Biden a cerut miercuri companiilor energetice din SUA să reducă în continuare prețurile la pompă, reducând decalajul istoric mare dintre prețurile cu ridicata și cu amănuntul la gaze, astfel încât consumatorii americani să plătească mai puțin la pompă.
Biden va consulta Congresul pentru a reduce controlul OPEC asupra prețurilor
Administrația Biden se va consulta și cu Congresul cu privire la instrumente și autorități suplimentare pentru a reduce controlul OPEC asupra prețurilor la energie.
„În cele din urmă, anunțul de astăzi este o reamintire a motivului pentru care este atât de esențial ca Statele Unite să-și reducă dependența de sursele străine de combustibili fosili. Odată cu adoptarea Legii de reducere a inflației, SUA este acum pregătită să facă cea mai importantă investiție făcută vreodată în accelerarea tranziției către energie curată, sporind în același timp securitatea energetică, prin creșterea dependenței noastre de tehnologiile energetice și energetice curate fabricate și produse în America”, mai spus Casa Albă.
Decizie cu final așteptat. Scădere a prețurilor cu 25% și a producției mondiale cu 2%
Decizia OPEC+ a fost una previzibilă, reprezentanții celor 13 state exportatoare de petrol și ai celor 10 state aliate fiind pregătiți înainte de reuniunea de marți să facă reduceri profunde ale țintelor de producție de petrol, prin reducerea ofertei pe o piață deja redusă, în ciuda presiunilor din partea SUA și a altor țări mai consumatoare de a pompa mai mult.
Reducerea va stimula o redresare a prețurilor petrolului, care a scăzut la aproximativ 90 de dolari de la 120 de dolari în urmă cu trei luni, din cauza temerilor privind o recesiune economică globală, creșterea ratelor dobânzilor din SUA și un dolar mai puternic.
OPEC lucrează la reduceri de 1-2 milioane de barili pe zi, au declarat surse pentru Reuters, înainte de începerea reuniunii, mai multe surse spunând că reducerile ar putea fi mai aproape de 2 milioane de barili, adică 2% din producția mondială actuală. Ar fi cea mai semnificativă scădere de la reducerile istorice de aproape 10 milioane de barili pe zi decise în primăvara anului 2020, atunci când cererea de petrol s-a prăbușit din cauza pandemiei de Covid.
Statele Unite au făcut presiuni asupra OPEC să nu continue cu reducerile, argumentând că acestea nu sunt susținute de realitate, a spus o sursă familiarizată cu chestiunea.
Rămâne neclar dacă reducerile ar putea include reduceri suplimentare voluntare făcute de membri precum Arabia Saudită sau dacă reducerile ar putea include subproducția existentă a întregului grup.
Arabia Saudită produce în prezent 11 milioane de barili pe zi, o producție atât de mare încât nu a reușit să o mențină decât de două ori în istoria sa și nu pentru mai mult de o lună sau două.
Preţurile petrolului au scăzut cu 25% faţă de cele din iunie, la care se adaugă incertitudinile legate de evoluția cererii din China, unul din cei mai mari consumatori de petrol, care impune în continuare restricții și carantină în marile orașe după reapariţia focarelor de Covid.
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) este o organizație internațională alcătuită din Algeria, Angola, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Republica Congo și Venezuela. Sediul central al OPEC este situat în Viena, Austria.
