Linkuri accesibilitate

„Iadul lui Lukașenko” | Liderul opoziției din Belarus cere Occidentului sancțiuni mai dure pentru regimul de la Minsk


„Aceasta este o luptă împotriva regimului; nu este vorba despre geopolitică”, a declarat liderul opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, pentru RFE / RL în timpul unei vizite la sediul său din Praga, pe 8 iunie.

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, a cerut impunerea unor sancțiuni occidentale mai dure guvernului condus de Alekander Lukașenko. Țihanovskaia a afirmat că aceasta este singura cale prin care regimul autoritar al conducătorului Belarusului poate fi pedepsit.

Fostul profesor de limbă engleză devenit politician de opoziție în Belarus a vorbit într-un interviu acordat RFE/RL la Praga, pe 8 iunie. Țihanovskaia a spus că lumea trebuie să înțeleagă durerea prin care trec belarușii din cauza crizei politice actuale.

„Înțelegem cu toții că putem bloca regimul economic, astfel încât să nu fie posibil să plătim poliția și armata”, a spus Țihanovskaia într-un interviu exclusiv pentru Current Time, canalul în limba rusă condus de RFE/RL, în cooperare cu VOA.

Temându-se de securitatea ei și a familiei sale, Țihanovskaia a plecat din Belarus în Lituania la o zi după alegerile prezidențiale din 9 august, pe care susținătorii săi spun că le-ar fi câștigat. În Belarus au izbucnit proteste după ce victoria lui Lukașenko, în vârstă de 66 de ani, președinte din 1994, a fost pusă la îndoială de cei care au invocat acuzații de fraudă electorală.

O represiune ulterioară a oficialilor de securitate împotriva oricăror disidențe a dus la arestarea a zeci de mii de belaruși. Mai mulți protestatari au fost uciși în urma violenței și unele organizații pentru drepturile omului afirmă că există dovezi credibile ale torturii folosite de oficialii de securitate împotriva unora dintre cei reținuți.

10 Quick Questions For Belarusian Opposition Leader Tsikhanouskaya
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:59 0:00

Svetlana Țihanovskaia răspunde la 10 întrebări rapide primite de la cititorii Current Time.

Din acest motiv, Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și alte țări au refuzat să-l recunoască pe Lukașenko drept lider legitim al Belarusului și i-au impus sancțiuni atât lui, cât și mai multor înalți oficiali din țară.

Au crescut, totodată, cererile pentru adoptarea unor măsuri și mai dure după ce, luna trecută, Lukașenko a ordonat ca un avion de pasageri operat de Ryanair să aterizeze la Mink, acolo unde activistul social-media Roman Pratasevici a fost reținut.

Experții independenți în domeniul drepturilor omului ai ONU au solicitat eliberarea imediată a lui Pratasevici. Ei au descris situația ca o „gaură neagră” pentru libertățile mass-media din țară, potrivit unui comunicat emis pe 7 iunie.

Uniunea Europeană a impus trei runde de sancțiuni asupra Belarusului, aplicând înghețarea activelor și interdicții de viză pentru 88 de persoane și șapte entități juridice, inclusiv pentru Lukașenko însuși. Chiar înainte de incidentul Ryanair, blocul comunitar lucra la o a patra rundă de sancțiuni care vizează mai mulți înalți oficiali. Răspunsul Washingtonului s-a reflectat în mare măsură pe cel din Bruxelles.

Țihanovskaia și-a exprimat optimismul că schimbările democratice vor veni în curând în patria sa, în ciuda faptului că guvernul Lukașenko a adoptat măsuri represive.

„Belarușii se luptă atât în interiorul țării, cât și pe arena internațională. Mare parte din muncă este făcută chiar de către ei: în subteran, în secret. Oamenii sunt atât de creativi, încât vin cu noi și noi modalități de a zgudui regimul”, a spus Țihanovskaia, în aceeași zi în care Lukașenko a semnat modificări ale Codului penal care restricționează în continuare drepturile civile și libera circulație a informațiilor.

Politicianul de opoziție a promis să continue eforturile pentru a menține Belarusul în centrul atenției internaționale. Țihanovskaia ajuns în capitala cehă pe 6 iunie, într-o vizită de patru zile, la invitația președintelui Senatului ceh, Milos Vystrcil.

Pe 7 iunie, Țihanovskaia s-a întâlnit cu reprezentanții Senatului ceh și s-a adresat unei mulțimi de câteva sute de oameni în Piața Orașului Vechi, mulțumind pentru sprijin Republicii Cehe și belarușilor care locuiesc în Cehia.


La începutul zilei de 8 iunie, Țihanovskaia s-a întâlnit cu președintele ceh Milos Zeman, care și-a exprimat sprijinul și admirația pentru curajul ei, dorindu-i liderului opoziției din Belarus „victoria asupra ultimului dictator al Europei”, potrivit unui tweet al purtătorului de cuvânt al președintelui.

Țihanovskaia a declarat pentru Current Time, canalul în limba rusă condus de RFE/RL în cooperare cu VOA, că singura modalitate de a pune capăt turbulențelor politice actuale din Belarus ar fi printr-un „dialog național între societatea civilă și regim”.

Președintele rus Vladimir Putin l-a împins pe Lukașenko în ultimii ani să facă pași către integrarea economiilor lor, pentru a cimenta un acord vechi de 20 de ani și pentru a forma un stat unional.

Lukașenko a respins propunerea, însă protestele de stradă fără precedent și sancțiunile occidentale ulterioare i-au slăbit poziția de negociere cu președintele rus.

Țihanovskaia a spus că, deși Rusia, care l-a sprijinit pe Lukașenko în timpul crizei, ar putea juca un „rol constructiv” în calitate de mediator, trebuie găsite soluții pentru ca belarușii să decidă.

„Dar, din nou, ceea ce se întâmplă în Belarus este o problemă internă. Aceasta este o luptă împotriva regimului; nu este vorba despre geopolitică. Dar regimul devine o problemă și pentru Kremlin”, a spus Țihanovskaia, adăugând că ea și opoziția nu au avut „niciun contact oficial” de la Moscova.

Într-un interviu separat în aceeași zi cu Serviciul Belarus al RFE/RL, Țihanovskaia a spus că s-a întâlnit cu mulți belaruși care au fost victimele represiunii și care au fugit în Republica Cehă pentru tratament medical.

„În Republica Cehă, am întâlnit primele victime ale acelui iad pe care Lukașenko l-a dezlănțuit în Belarus. Republica Cehă le-a luat pentru a le ajuta să se refacă. Și știți, [acești] oameni mi-au spus poveștile lor. Și, deși atât de multe luni au trecut pe lângă ei, tot nu au putut să nu plângă. Înseamnă că lucrurile care li s-au întâmplat nu pot fi șterse niciodată din amintirile lor. Le retrăiesc din nou și din nou”, a explicat Țihanovskaia

„Mă doar să văd asta și în aceste momente înțeleg încă o dată de ce fac toate acestea, pentru ce lupt, de ce sunt împotriva regimului”, a adăugat ea.

Țihanovskaia, în vârstă de 38 de ani, a candidat la președinție după ce i-a luat locul pe final de campanie soțului ei, Syarhey Țihanovskaia, a cărui candidatură a fost împiedicată de arestarea sa din mai anul trecut. El riscă până la 15 ani de închisoare pentru organizarea dezordinii de masă, printre alte acuzații, pe care politicianul și susținătorii săi le consider absurde.

How Much Money Has Russia Spent Propping Up Belarus?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:38 0:00

Svetlanei Țihanovskaia i s-a permis să candideze, Lukașenko dorind să transmită astfel mesajul că nu o ia în serios. Cu toate acestea, ea a atras mulțimi care s-au mărit odată cu apropierea alegerilor din 9 august, prezentând, fără îndoială, cea mai mare provocare la adresa guvernării de decenii a lui Lukașenko.

Modificările Codului penal semnate de Lukașenko pe 8 iunie amenință manifestanții cu ani de închisoare pentru că s-au pronunțat împotriva regimului.

Legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani pentru participanții la proteste neautorizate care au fost deja prinși de două ori la evenimente similare în ultimele 12 luni. Anterior, participarea la demonstrații neautorizate era pedepsită cu amenzi sau cu închisoare scurte, de la câteva zile la două săptămâni.

Articol realizat de ​RFE/RL's Belarus Service​ și Current Time.

Video | Noaptea Muzeelor: sute de atracții culturale își așteaptă vizitatorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:15 0:00
XS
SM
MD
LG