Linkuri accesibilitate

OSCE: Alegerile din Ungaria și Serbia, afectate de absența unor condiții echitabile de competiție politică


Lipsa unei delimitări în mesaj, dar și din punct de vedere financiar, între guvern și coaliția de guvernare, a fost în favoarea celei din urmă. Presa părtinitoare a contribuit și ea la victoria în alegeri lui Viktor Orban și a partidului său, spune OSCE.
Lipsa unei delimitări în mesaj, dar și din punct de vedere financiar, între guvern și coaliția de guvernare, a fost în favoarea celei din urmă. Presa părtinitoare a contribuit și ea la victoria în alegeri lui Viktor Orban și a partidului său, spune OSCE.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat luni că alegerile din Serbia și Ungaria au fost afectate de lipsa unor condiții echitabile de concurență.

Observatorii internaționali spun că suprapunerea mesajelor coaliției aflate la guvernare peste cea a guvernului a favorizat coaliția de guvernământ, estompând granița dintre stat și partid, tot așa cum guvernul a fost favorizată de o presă părtinitoare, atât de la stat cât și de la companii private.

De asemenea, observatorii internaționali le reproșează acestora lipsa de transparență a finanțării campaniei electorale, potrivit unei declarații date publicității luni de OSCE.

„Dragi prieteni, am obţinut o victorie excepţională - o victorie atât de mare, încât probabil se poate vedea de pe Lună şi, în orice caz, cu siguranţă, de la Bruxelles”, a declarat liderul FIDESZ după ce a câștigat cel de al patrulea mandat consecutiv de premier.

„Ne vom aminti de această victorie până la sfârșitul vieții noastre, pentru că a trebuit să luptăm împotriva atâtor adversari: stânga locală, stânga internațională de pretutindeni, birocrații de la Bruxelles, toți banii și instituțiile imperiului Soros, presa internațională mainstream și, de asemenea, președintele ucrainean. Niciodată nu am avut atât de mulți adversari în același timp”, a declarat el în discursul prin care și-a proclamat victoria la legislativele de duminică, relatează CNN.

Misiunea comună de observare a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE) a constatat că cadrul legal formează o bază adecvată pentru organizarea de alegeri democratice, dar o serie de aspecte cheie s-au dovedit a fi deficiente prin raportare la standardele internaționale.

Ziua alegerilor a decurs pașnic, observatorii evaluând procesul ca fiind bine organizat, ordonat și fără probleme.

În același timp, secretul votului a fost adesea compromis, în special în secțiile de votare supraaglomerate.

Fără șanse egale

Cadrul legal pentru referendumul organizat în aceeași zi cu alegerile a fost în mare parte inadecvat pentru un proces democratic și nu a oferit șanse egale pentru campaniile destinate referendumului.

Referendumul a fost invalidat oficial după ce au votat mai puțin de 50% dintre alegătorii cu drept de vot.

Alegătorii nu au primit informații obiective și echilibrate cu privire la alegerile pe care le-au avut și la efectul lor obligatoriu, ceea ce contravine bunelor practici internaționale consacrate, au remarcat observatorii internaționali.

În urma unui proces incluziv de înregistrare a candidaților, candidații au putut în mare parte să facă campanie liberă.

Totuși, campania în sine a fost caracterizată de o suprapunere generalizată între mesajele de campanie ale coaliției de guvernământ și campaniile de informare ale guvernului, amplificând avantajul coaliției de guvernământ și estompând granița dintre stat și partid, spun observatorii internaționali.

Într-o campanie extrem de negativă, războiul provocat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă a trecut în fruntea agendei, atât partidele de guvernământ, cât și partidele de opoziție folosind situația pentru a lansa atacuri personale.

„Pentru ca alegătorii să poată face o alegere în cunoștință de cauză, este fundamental ca concurenții să aibă acces egal la media și să desfășoare campanii informative, mai degrabă decât să se concentreze pe mesajele polarizate și atacurile personale, așa cum s-a observat, din păcate, aici”, a spus Kari Henriksen, coordonator și lider al misiunii de observare a OSCE pe termen scurt.

„Am observat, de asemenea, că femeile au fost subreprezentate în campanie, precum și în viața politică în general. Aș dori să încurajez partidele politice să includă mai multe femei la toate nivelurile și să mă asigur că acestea participă la elaborarea deciziilor politice care au o asemenea influență asupra vieții lor.”

Pregătirea algerilor a fost gestionată profesionist și eficient, spun observatorii internaționali. Cu toate acestea, administrația electorală nu s-a bucurat de încrederea deplină a tuturor candidaților.

Aproximativ 8,2 milioane de persoane au fost înscrise pentru a vota.

În timp ce partidele politice și societatea civilă și-au exprimat încrederea în acuratețea registrului alegătorilor, modificarea recentă a legislației a fragilizat garanții importante, iar regulile diferite pentru votul în afara țării au subminat principiul dreptului de vot egal pentru toți cetățenii.

„A fost bine să văd că ziua alegerilor a fost atât de bine gestionată. Cu toate acestea, vedem, de asemenea, multe defecte în procesul electoral, cu numeroase recomandări anterioare de consolidare a legislației încă neabordate”, a spus Mark Pritchard.

„Încurajez viitorul guvern să fie mai ambițios în îmbunătățirea legislației sale electorale, cel puțin permițând cetățenilor să se angajeze în observarea independentă a alegerilor. Acest lucru ar contribui mult la îmbunătățirea încrederii în procesul electoral”, a adăugat Pritchard.

Fără transparență. Avantaj pentru partidul de la guvernare

Transparența și responsabilitatea finanțării campaniei au fost afectate negativ de lipsa cerințelor de transparentizare, de cheltuieli extinse și nereglementate prin terți și de aplicarea limitată a cadrului de reglementare.

În același timp, misiunea de observație a remarcat că toate campaniile publicitare ale guvernului plătite de la bugetul de stat au întărit principalele mesaje de campanie ale partidului de guvernământ, oferind un avantaj necuvenit.

Deși unele dispute electorale au fost tratate în mod corespunzător, în multe cazuri nu au fost oferite căi de atac efective.

Mass-media din Ungaria este puternic divizată pe o piață din ce în ce mai concentrată.

Înaintea alegerilor, acoperirea știrilor era părtinitoare și dezechilibrată atât în mass-media publică, dar și în multe instituții private, în principal în beneficiul partidului de guvernământ.

Capacitatea alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză a fost limitată de acest lucru, precum și de absența dezbaterii între principalii concurenți.

„Deși a fost bine să văd că ziua (de duminică) a decurs fără probleme în majoritatea secțiilor de votare din întreaga țară, alegerile înseamnă mult mai mult decât ziua votării”, a declarat Jillian Stirk, șeful misiunii de observare a alegerilor ODIHR.

„Numeroasele deficiențe au devenit deja clare în perioada premergătoare votului: de la mass-media părtinitoare, până la legătura omniprezentă dintre stat și partid. Sper foarte mult ca guvernul să profite de oportunitatea oferită de prezența echipei noastre de observație pentru a lucra la îmbunătățirea procesului democratic pentru viitorul tuturor cetățenilor”, a spus Stirk.

Misiunea internațională de observare a alegerilor la alegerile parlamentare și la referendumul din Ungaria a totalizat 312 observatori din 45 de țări, constând din 221 de experți detașați de ODIHR și observatori pe termen lung și scurt, și 91 de parlamentari și personal din AP a OSCE.

Serbia, control al presei și al resurselor

Nici în Serbia lucrurile nu stau mai bine.

Rezultatele parțiale arată că Aleksandar Vučić a câștigat cu ușurință un al doilea mandat de cinci ani în funcție, în timp ce Partidul Progresist Sârb (SNS) la guvernare a luat, de asemenea, cele mai multe voturi.

El și-a declarat victoria pe 3 aprilie.

„Vom menține politica care este importantă pentru europeni, ruși și americani și aceasta este neutralitatea militară”, a spus Vučić.

De-a lungul campaniei, criticii săi s-au plâns că președintele și-a înăsprit puterea prin controlul său asupra presei și a guvernului.

Luna trecută, un sondaj realizat de Demostat a arătat că 43% dintre alegători se îndoiesc că alegerile vor fi libere și corecte.

Alegerile au avut loc pe fundalul unei polarizări intense între coaliția de guvernământ și partidele de opoziție, care s-a reflectat într-un boicot al opoziției la alegerile parlamentare din 2020 și numeroase proteste publice între iulie 2020 și ianuarie 2022.

„Ciclul recurent al alegerilor parlamentare anticipate a condus la crearea unei „culturi” a alegerilor anticipate, care are un impact asupra funcționării eficiente a Parlamentului, indiferent de forțele politice aflate la putere”, a declarat Aleksander Pociej, șeful delegației din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Mituirea bugetarilor

„Este regretabil că radiodifuzorul public și majoritatea instituțiilor media nu au fost echilibrate în acoperirea lor în timpul campaniei”, a remarcat acesta.

În perioada campaniei, unele provocări cheie au limitat capacitatea alegătorilor de a alege fără presiuni sau stimulente, remarcă observatorii internaționali.

Odată cu presiunile asupra angajaților din sectorul public și utilizarea abuzivă a resurselor statului de către actorii statali și municipali, observatorilor li s-a mai comunicat că au fost făcute alocații bugetare excesive către anumite categorii de alegători înainte de alegeri, au constatat observatorii OSCE.

Războiul provocat de invazia Rusiei în Ucraina a umbrit în mare măsură campania, mai ales la început, și a mutat discursul public către evoluțiile securității europene și impactul acestora asupra Serbiei.

Au fost înregistrați opt candidați la președinție, inclusiv 3 femei, și 19 liste parlamentare însumând 2.912 candidați (42% femei, inclusiv în funcții câștigătoare).

Platformele de partid și mesajele campaniei au abordat rar probleme legate de egalitatea de gen.

„Salutăm revenirea la un Parlament mai pluralist și mai divers în Serbia după alegerile de ieri, unde prezența la vot a fost mai mare. Cu toate acestea, condamnăm atacul violent din ziua alegerilor împotriva unui lider al opoziției”, a declarat Thijs Reuten, șeful delegației din Parlamentul European.

„Regretăm că campania s-a desfășurat într-un mediu politic extrem de polarizat, marcat de libertatea și pluralismul presei limitate și presiunea guvernamentală asupra alegătorilor. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu noul Parlament sârb alcătuit la măsuri concrete de consolidare a democrației și a statului de drept în Serbia pe calea sa către UE”, a arătat acesta.

Majoritatea reprezentanților opoziției au invocat lipsa oportunităților de a-și prezenta punctele de vedere atât la radiodifuzorii naționali publici, cât și privați, iar mulți jurnaliști au subliniat autocenzura predominantă și, deseori, denigrarea lor.

În timpul campaniei, radiodifuzorii publici au reflectat activitățile de campanie ale tuturor concurenților electorali în conformitate cu legea, dar au oferit știri necritice unor candidați în calitatea lor de funcționari de stat, mai arată raportul OSCE.

Autoritatea de reglementare a presei electronice (REM) nu a abordat aceste probleme, iar eficiența autorității - temporar înființate pentru a supraveghea conformitatea mass-media în acoperirea campaniei - a fost subminată semnificativ de lipsa competențelor sale de aplicare, spun observatorii internaționali.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG