Documentele analizate de ICIJ, dezvăluite duminică, arată cum mai mulţi lideri de stat, printre care premierul Cehiei, familia președintelui Azerbaijanului, regele Iordaniei, președinții Kenyei și Ecuadorului, au făcut investiții majore prin societăţi offshore, din paradisuri fiscale.
Premierul Cehiei, Andrej Babis, arată agențiile de știri internaționale, a plasat 22 de milioane de dolari în societăţi offshore, bani folosiți pentru cumpărarea Castelului Bigaud din sudul Franţei. Dezvăluirile vin în săptămâna alegerilor legislative vitale pentru viitorul politic al premierului.
Documentele arată că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și un cerc de apropiați ai acestuia au beneficiat de pe urma unei rețele de companii offshore, cu proprietăți valoroase inclusiv la Londra. Zelenski și partenerii săi dintr-o companie de televiziune au început folosirea rețelei cu ani în urmă, cel puțin din 2012.
Înainte de a fi ales, în 2019, pe baza unei campanii anticorupție, Zelenski și-a transferat acțiunile din compania secretă unui partener de afaceri care a devenit apoi principalul său consilier prezidențial.
Ulterior, a fost făcută o înțelegere prin care compania plătea dividende unei firme deținute de soția lui Zelenski. Un purtător de cuvânt al președintelui Ucrainei a refuzat să comenteze acuzațiile până în acest moment.
Documentele îl asociază și pe președintele Rusiei, Vladimir Putin unor bunuri ascunse în Monaco. The Washington Post, care e parte a ICIJ, transmite că în 2003, Svetlana Krivonogikh, o rusoaică care ar fi fost într-o relație de lungă durată cu Vladimir Putin, ar fi devenit proprietara unui apartament cumpărat printr-o companie offshore în Monaco, la doar câteva luni după ce a dat naștere unui copil. Fiica acesteia și Kremlinul nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Familia președintelui Azerbaijanului, Ilham Aliev, și apropiații acesteia au investiții de aproape 700 de milioane de dolari, făcute prin companii fantomă, în afaceri imobiliare în Marea Britanie, mai ales în Londra, potrivit „Proiectului pentru Relatări despre Crima Organizată şi Corupţie'' (OCCRP), care e parte a ICIJ. Cele mai multe dintre aceste proprietăți au fost cumpărate cu numerar. Potrivit BBC, familia Aliev deține 17 proprietăți în Marea Britanie.
În 2009, arată documentele, familia unui prieten al președintelui Aliev a cumpărat o clădire de apartamente în valoare 44,7 milioane de dolari care a fost transferată președintelui o lună mai târziu. Președinția nu a răspuns până în acest moment acuzațiilor.
Preşedintele Ecuadorului, Guillermo Lasso a depus bani în două trusturi al căror sediu se află în Statele Unite, în Dakota de Sud.
Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a înfiinţat cel puţin 30 de societăţi offshore, în ţări sau teritorii „prietenoase" din punct de vedere fiscal. Prin intermediul acestora, el a cumpărat 14 proprietăţi de lux în Statele Unite și Marea Britanie, în valoare de peste 106 milioane de dolari.
În Pakistan, membrii ai cabinetului premierului Imran Khan și familiile acestora ar deține în secret companii și trusturi de milioane de dolari, arată BBC.
România
Potrivit Rise Project, membru OCCRP, „în noul set de date există menționați în jur de 100 de cetățeni români, iar 21.175 de documente care conțin cuvântul România. /.../ Jurisdicțiile offshore au fost folosite ca pe niște păpuși matrioșka: companii din România sunt deținute de alte companii din România, care, la rândul lor, sunt deținute de companii offshore și care, la rândul lor, sunt deținute de alte companii offshore".
Rise Project anunță că va publica detalii cu privire la România în zilele următoare și oferă un exemplu: „Noile documente arată și cum un fost membru al Parlamentului a deschis o companie offshore ca să controleze un cont din Elveția, iar un oficial în funcție apare ca beneficiar ascuns în două companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice, care, la rândul lor, dețin companii în Cipru".
Dezvăluiri Pandora arată, după cum spune membrul ICIJ Fergus Shiel, felul în care paradisurile fiscale și companiile offshore pot ajuta la ascunderea veniturilor obținute pe căi dubioase și la evaziune fiscală.
„Folosesc conturi în paradisuri fiscale și trusturi offshore pentru a cumpăra proprietăți de sute de milioane de dolari în alte țări și a-și îmbogăți familiile pe seama cetățenilor pe care ar trebui să îi reprezinte”, spune acesta.
Documentele Pandora sunt cea de-a doua mare dezvăluire jurnalistică a felului în care folosesc liderii lumii paradisurile fiscale după „Panama Papers", documente publicate în 2016.
ICIJ a analizat circa 12 milioane de documente confidențiale de la 14 companii de servicii financiare din Insulele Virgine Britanice, Panama, Belize, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Singapore și Elveția, care a înființat companii fantomă pentru clienții lor.
La investigație au participat 600 de jurnaliști din 150 de țări.
