Linkuri accesibilitate

Papa Francisc sosește la Blaj, pe Câmpia Libertății.
Papa Francisc sosește la Blaj, pe Câmpia Libertății.

Papa Francisc în România. O vizită istorică și implicațiile ei politice

Papa Francisc a sosit vineri, 31 mai, pentru o vizită de trei zile în România. Suveranul Pontif face un adevărat tur de forță, fiindcă în afara întâlnirilor de la București se deplasează și la Iași, Șumuleu Ciuc și la Blaj.

Punctele de maxim interes au fost în afara Capitalei: la Șumuleu Ciuc, locul unde are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est, și la Blaj, centrul greco-catolicismului din România.

Prima zi în România a Papei Francisc, la București: un videoreportaj și o galerie foto.

Papa Francisc la Șumuleu Ciuc: un videoreportaj.

Papa Francisc la Blaj: un documentar despre episcopii martiri și un fotoreportaj din comunitatea romilor greco-catolici.

Cum a ratat Biserica Ortodoxă împăcarea cu trecutul: o analiză și un interviu.

15:41 31.5.2019

Papa Francisc a scris în cartea de onoare de la Palatul Cotroceni un mesaj prin care a binecuvântat România și a urat prosperitate românilor sub oblăduirea Fecioarei Maria.

Deși în discursul său de astăzi, nu a numit România Grădina Maicii Domnului, așa cum a făcut-o Papa Ioan Paul al II lea în prima vizită a unui Suveran Pontif pe tărâm ortodox, Papa Francisc a avut curtoazia de a face trimiterea la asocierea cu unul dintre simbolurile dragi românilor.

„Românie, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de Grădina Maicii Domnului, vin la tine în numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi al preasfintei Fecioare Maria.”

acestea au fost primele cuvinte ale lui Ioan Paul al II lea, în mai 1999, când a coborât din avion, a îngenunchiat și sărutat pământul

Grădina Maicii Domnului a rămas o sintagmă prețuită de ortodocșii români, care coboară din secolul al XV-lea, după o viziune a Călugărului Iosif Sebastian, unul dintre întemeietorii mănăstirii Bisericani, de lângă mănăstirea Bistrița, de la Neamț. Călugărul voia să instituie reguli stricte, de rugăciune neîntreruptă, însă, la un moment dat, a vrut să plece la Muntele Athos, locul pe care ortodoxia l-a numit grădina Maicii Domnului. O viziune a Maicii Domnului apărută într-un stejar, i s-a arătat călugărului întrebându-l „Unde pleci? Și aici este grădina mea”. De atunci, sunt nenumărate scrieri, în care ortodocșii români sunt numiți, în scrierile timpului, locuitori ai Grădinii Maicii Domnului

15:46 31.5.2019

Suveranul Pontif ajunge la Partiarhie, unde urmează să aibă o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel, după care se va adresa și Sinodului. Începe astfel partea liturgică a vizitei sale în România.

Potrivit recensământului din 2011, 86,5% dintre români s-au declarat creștin-ortodocși, iar 5%, catolici. Statistica mai arată că, în România, sunt aproximativ 151.000 de greco-catolici, dar comunitatea estimează că numărul ar ajuge de fapt la 488.000. În România, mai există și alte grupuri religioase – ortodocși de rit vechi, protestanți, evrei, musulmani, martori ai lui Iehova, Mormoni și alții. Ateii reprezintă mai puțin de 1% din totalul populației.

16:12 31.5.2019

Discursul Patriarhului Daniel:

  • Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul episcopatului său în Polonia, şi Patriarhul Teoctist, ca episcop în România, au avut o experienţă spirituală comună, şi anume au cunoscut anii grei ai regimului comunist, când Biserica a fost marginalizată şi persecutată.
  • Întâlnirea lor la Bucureşti, în zilele de 7-9 mai 1999, a fost marcată de bucuria libertăţii religioase a creştinilor şi amplificată de sărbătoarea Sfintelor Paşti. Atât Papa Ioan Paul al II-lea, cât și Patriarhul Teoctist au fost apărători ai credinței creștine
  • Predecesorii noștri ne cheamă astăzi și pe noi să apărăm valorile creștine într-o Euopă secularizată
  • Ne cheamă să apărăm și să apărăm familia creștină traduițională, fortmată din bărbat, femeie și copil, într-o Europă cu un puternic declin demografic, care îmbătrânește rapid

16:29 31.5.2019

Discursul Papei Francisc:

  • Să mergem împreună cu forța memoriei nu cu memoria nedreptăților, a judecăților și prejudecătilor care ne arunca într-un cerc vicios
  • Martirii din închisori de diferite confesiuni ar trebui să fie un exemplu pentru tinerii de astăzi care nu le-au cunoscut suferința. Bisericile noastre sunt unite și în suferință
  • Să nu zădărnicim sacrificiul martirilor
  • Acum 20 de ani întâlnirea predecesorilor noștri a fost un dar pascal, o renaștere a relațiilor între ortodoxie și catolicism, iar apelurile la unitate care fost rostite la București au deschis o nouă eră
  • Cum să nu ne amintim de strigătul spontan „Unitate, unitate”, care s-a auzit la București în zilele acelea (vizita Papei Ioan Paul al II-lea la București, 1999 - n.r.)
  • Cele două Biserici sunt legate de fraternitatea de sânge. Apostolii Petru și Andrei sunt, la rândul lor, cei care marchează legăturile care nu au încetat niciodată între catolici și ortodocși
  • Să nu cedăm culturii urii, materialistă și individualistă, care îi izolează pe cei săraci
  • Sărăcia afectează familia, celula de bază a societății
  • Comunitățile ortodoxă și catolică din Vestul Europei colaborează foarte bine

Încarcă mai mult

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG