Linkuri accesibilitate

Paradoxul secuiesc: sunt prea autonomi. Revista presei maghiare


Politologul Levente Salat, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, spune că secuii nu sunt încă pregătiți de autonomie.
Politologul Levente Salat, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, spune că secuii nu sunt încă pregătiți de autonomie.

Din ediția de astăzi: Epidemia Ținutului Secuiesc. S-a votat: serviciile au acces nelimitat la datele personale. Hărțile etnografice ale României Mari. Trenul fricii. Un geniu pursânge. Viktor, natura nu iartă. Sistemul imunitar al maghiarilor e mai zdravăn.

ORBÁN & ORWELL // Parlamentul de la Budapesta a votat luni, cu 134 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 23 de abțineri, cadrul legal care dă undă verde serviciilor secrete pentru acces nelimitat la datele personale ale cetățenilor, titrează Népszava. Practic, pot afla tot ce doresc despre un cetățean. Polițiștii, în schimb, vor putea păstra datele strânse despre un suspect timp de 20 de ani, chiar dacă acesta se dovedește ulterior a fi nevinovat. De asemenea, s-a modificat și statutul paznicilor înarmați.

UNIREA FACE PUTEREA // Secuii nu sunt încă pregătiți de autonomie, susține politologul Levente Salat, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, într-o discuție cu jurnalistul Galavits Patrik, publicată în ediția de luni a Azonali. De ce? „Pentru că nu dispun de competențele colective necesare pentru a putea funționarea unei autonomii. Chiar dacă în Secuime există o conștiință identitară regională, vizibil tot mai puternică în ultima vreme, nu există un proiect politic care să-i strângă pe toți laolaltă. În momentul de față sunt mult mai importante loialitățile și interesele față de scaunele secuiești de odinioară decât efortul comun de a crea sau construi o regiune corespunzător integrată, care să dispună de un centru veritabil. Secuimea nu are, în prezent, o capitală. Mai mult, dacă mâine ne-am pricopsi cu autonomia Secuimii și cineva ar decide să pună capitala regiunii la Miercurea Ciuc, cei din Sfântu Gheorghe, Gheorgheni și Târgu Secuiesc, ca să nu mai spun de cei din Odorhei, ar fi extrem de deranjați de o astfel de alegere. Prin urmare, nu avem încă o integrare politică a Secuimii. Diferiții actori concurează între ei pentru a vedea, de fapt, cine reprezintă cu mai multă credibilitate brandul Secuimii. Funcționarea unei autonomii presupune, însă, o anumită cultură politică, este nevoie de competențe esențiale în acest sens: colaborarea și realizarea unui consens. Numai că, după părerea mea, societatea și politicienii din Secuime n-au dobândit încă aceste competențe. De aceea, nu cred că dacă prin nu știu ce minune s-ar obține, totuși, autonomia, am putea vedea rezultate notabile pe termen scurt”, consideră politologul clujean.

Întâi de toate, însă, spune Levente Salat, pentru a obține autonomie, între statul care o oferă și cei care beneficiază de ea, nu ar strica să existe o relație de încredere reciprocă, pentru ca ambele părți să simtă că printr-un astfel de acord au ceva de câștigat. Și cum rămâne, continuă politologul, cu maghiarii din celelalte zone ale Transilvaniei, secuii formând doar jumătate din populația maghiară a regiunii?

DEFINIȚIE // Tot despre punctele slabe ale liderilor politici din Ținutul Secuiesc scrie, în Válasz Online, și Georg Paul Hefty, jurnalist de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, pleacând de la eșecul recentei inițiative de strângere de semnături pentru o petiție prin care Consiliul Național Secuiesc încercase să convingă Bruxellesul să recunoască secuii ca unitate „națională” distinctă. „Ce ar spune maghiarii dacă Bruxelles-ul ar considera țiganii din Ungaria o minoritate națională autohtonă și i-ar finanța direct, ocolind Guvernul? Că țiganii nu sunt o națiune? Ei bine, nici secuii nu sunt o națiune. Nimeni nu se poate juca cu termenul de „națiune” după bunul plac. […] Conform dreptului internațional, cuvântul națiune are un sens specific, nu degeaba, cea mai importantă instituție a lumii se cheamă Organizația Națiunilor Unite”, scrie jurnalistul german. Altfel spus, îl completează Révész Sándor, în săptămânalul HVG, petiția ar fi putut deveni o temă europeană, dar inițiatorii ei au transformat-o într-o temă maghiară, punându-i astfel și capac. Așa pățesc cei cărora tot ce ele trebe din Europa sunt banii, conchide autorul. Între timp, însă, termenul de strângere a semnăturilor s-a prelungit cu o jumătate de an. Călătoria continuă.

EPIDEMIA ȚINUTULUI SECUIESC // Un donator privat din Taiwan a oferit Uniunii Democrate Maghiare din România un milion de măşti chirurgicale de unică folosinţă, destinate protecţiei împotriva noului coronavirus, au comunicat liderii Uniunea. Donaţia a ajuns în România prin intermediul guvernului ungar, scrie MTI. // Și tot MTI anunță că premierul Orbán a declarat vineri, la Belgrad, în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută după întrevederea avută cu preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, că la sfârşitul acestei luni, guvernul de la Budapesta va putea da înapoi parlamentului mandatul special cu care a fost învestit pe fondul epidemiei de coronavirus. Despre cum a întors Viktor Orbán criza Covid-19 într-o armă politică, scrie cunoscutul istoric Stefano Bottoni pe Academia.

Cireașa de pe tort: Cecília Györgyi Müller, șefa Centrului Național de Sănătate Publică din Ungaria, a declarat că, având în vedere numărul redus de infecții, nu este exclus ca sistemul imunitar al maghiarilor să fie mai zdravăn decât cel al cetățenilor din alte țări, scrie PestiHirlap.

SEX CU CIFRE // Celebrului matematician maghiar János Bolyai (1802-1860) îi stătea capul la numere prime până și când făcea dragoste, spune scriitorul sătmărean Zsolt Láng, proaspăt laureat al Premiului de Literatură Libri, într-un interviu acordat săptămânalului HVG. Láng a câștigat importantul premiul cu un roman despre Bolyai - un geniu pursânge, cum îl numea Gauss -, ajuns celebru în lumea matematicii după ce a elaborat geometria hiperbolică, diferită de cea clasică, atribuită lui Euclid.

TREN(D)UL FRICII // Să te urci în acest Corona Express al fricii este titlul unui interviu realizat de Scena9, cu scriitoarea Orsolya Karafiáth despre situația pandemiei în Ungaria. „Haosul este aproape deplin. Autoritățile spun ba una, ba alta, iar cel mai bun exemplu a fost când prim-ministrul a declarat după-amiaza că nici nu poate fi vorba de închiderea școlilor, iar seara tot el și-a retras declarația. În aceste momente, șantajarea permanentă a Opoziției, cuplată cu intenția acaparării puterii depline, nu întărește deloc încrederea cetățenilor. […] La escaladarea panicii contribuie și faptul că mediul virtual ne copleșește, în continuu, cu o groază de informații. Unii spun o chestie, alții altă chestie. Chiar și oamenii inteligenți sunt cuprinși de această isterie generalizată și nu ai cu cine să te consulți, cu cine să discuți... Pe site-ul unei organizații guvernamentale apare informația că nu trebuie să purtăm măști în permanență, dar omul deja se gândește că motivul din spatele acestei informări ar putea fi chiar lipsa măștilor și a celorlalte instrumente necesare protecției. […] Poate că sună a demagogie, dar eu așa văd lucrurile”, spune, printre altele, scriitoarea din Ungaria.

FFW // Biblioteca Națională Széchenyi, instituție-fanion a culturii maghiare, este într-o profundă criză morală și financiară. O analiză a săptămânalului de cultură urbană MagyarNarancs. // Blogul Pangea are o poastare generoasă despre România Mare, ilustrată cu mai multe hărți etnografice românești. Textul îl puteți citi și în limba română. // Activiștii Greenpeace Ungaria au proiectat pe clădirea în care se află biroul premierul ungar un mesaj al Papei: Nature never forgives. (Natura nu iartă niciodată.), aluzie la susținerea, de către guvern, a proiectelor economice care distrug natura și subminează viitorul maghiarilor. // Index: De miercuri, în Ungaria, sunt interzise țigările electronice aromate. // În încheiere, o poezie animată scrisă de Billy Collins, unul dintre cei mai apreciați poeți americani contemporani, despre capitala Ungariei.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG