În lupta cu discursurile care instigă la violență, ură sau discriminare de pe rețelele sociale, procurorul general al României iese la atac cu o declarație video în care anunță că urmărește „cu maximă atenție modul de manifestare a fenomenelor care intră în competența sa”.
Procurorul general mai spune că „face toate demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a tuturor celor care se fac vinovați de săvârșirea unor infracțiuni”.
Parchetul General afirmă că monitorizează semestrial situația dosarelor care au ca obiect instigarea la acte de violență, la ură sau discriminare sau cele care vizează discursul legionar, dar se plânge că are prea puține sesizări.
Anchetatorii susțin că, între 2018 și 2022, au avut o medie anuală de 21 de plângeri. În plus, legea le permite și să se autosesizeze atunci când văd abateri, inclusiv pe rețelele sociale.
„Există în continuare zone din țară în care unitățile de Parchet nu au primit în cursul acestui an nicio sesizare sau maxim una, care să provină de la o autoritate sau instituție cu atribuții în monitorizarea și combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, ca exemplu în zona de competență a PCA (Parchetele Curților de Apel) Bacău, Constanța, Galați, la Iași, Oradea sau Suceava”, se plâng procurorii.
Institutul Elie Wiesel: Avem plângeri nesoluționate de peste trei ani
În replică la declarațiile lui Florența, Institutul Elie Wiesel - care monitorizează manifestările legionare publice - spune că are plângeri trimise la Parchet vechi de mai mulți ani.
„Menționăm că o sesizare privind manifestarea anuală de la Tâncăbești întâmplată în anul 2020 a rămas până în ziua de astăzi fără soluționare. Mai multe astfel de sesizări - din aprilie 2022, iunie 2022, februarie 2023 - sunt astăzi nesoluționate de către parchetele aflate în subordinea Ministerului Public”, se arată în punctul de vedere al institutului.
Cei care ar trebui să facă ancheta sunt procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii, dar sunt momente când calitatea celor care fac astfel de infracțiuni impune ancheta Parchetului General.
Parchet: Facem grup de lucru pentru modificarea legii
Unul dintre obiectivele pe care și le propune Parchetul General este modificarea legii pentru ca ea să poată fi aplicată în multe dintre situațiile neacoperite de legislația actuală.
Un exemplu este în privința cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Din grupul de lucru fac parte reprezentanți ai instituțiilor din sistemul judiciar și ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Nu doar că s-a înființat grupul, dar, conform declarației publice a șefului parchetelor, Alex Florența, „cu concursul direct al Ministerului Justiției, o primă întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în data de 18 decembrie”.
În urmă cu mai puțin de o lună, pe 26 noiembrie, același Parchet General se plângea că nu poate aplica legea, dar nu arăta vreo intenție de a cere modificarea ei.
Prevederile legii actuale limitează sancționarea infracțiunilor pentru apologia legionarilor sau fascistilor doar la persoanele sau grupările care au fost condamnate de o instanță națională sau internațională pentru crime împotriva umanității.
Nici Mișcarea Legionară, nici Corneliu Zelea Codreanu, de exemplu, nu se încadrau în prevederile legii pentru că niciunul nu a fost parte a vreunui proces - național sau internațional - de condamnare.
Parchetul General (PG) vrea chiar mai mult decât incriminarea apologiei mișcărilor fasciste și a ideologilor lor.
Procuratura anunță că, în urma analizei a ceea ce se întâmplă acum în mediul online, va cere legislație care „să permită tragerea la răspundere penală inclusiv a acelor situații în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de amenințare implicită, dar cu un puternic efect intimidant”.
Pe 19 decembrie 2023, procurorii de la Craiova au reținut, și ulterior au obținut mandat de arestare la domiciliu pentru 30 de zile, pe numele lui Marian Motocu unul dintre cei mai vizibili internauți cu mesaj antisemit.
Acesta profera jigniri directe la adresa unor persoane publice și transmitea mesaje generale de ură împotriva evreilor. Acestea pot fi greu de încadrat juridic și sancționat conform actualelor prevederi.
Limitele pedepselor ar trebui și ele modificate, spun procurorii, pentru că pedepsele reduse nu permit utilizarea unor metode speciale de cercetare - de supraveghere sau măsuri preventive, lucru care limitează investigațiile.
Ca exemplu, infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice este sancționată cu o pedeapsă maximă de 2 ani de închisoare sau amendă, iar infracțiuni precum instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare au o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă.
Riscul primordial este ca o infracțiune să fie sancționată contravențional, nu penal și autorul să nu mai răspundă niciodată penal.
Președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER), Daniel Șandru, a declarat pentru Europa Liberă că din echipa care ar lucra la propunerile de modificare a legilor ar trebui să facă parte și IICCMER și Institutul Elie Wiesel.
Asta deoarece cele două instituții au experți specializați.
„Ce trebuie să înțelegem cu toții este că acest tip de discurs este împănat nu doar cu marote de proveniență legionară, ci promovează un mixaj retoric ce include și elemente ale procotronismului național-comunist”, spune președintele IICCMER.
„În plus, și dictatorul Nicolae Ceaușescu e vizat de ordonanța care interzice promovarea cultului persoanelor acuzate de crime de război și crime împotriva umanității, fiind valabil încă actul de condamnare a acestuia pentru genocid”, explică Șandru.
Un raport din 2021 al Consiliului Superior al Magistraturii, care analiza modul în care au fost soluționate dosarele ce priveau exact acest tip de infracțiuni în perioada 2017-2020, concluziona tocmai că procurorii au nevoie de instruire extrajudiciară pentru a înțelege fenomenele.
„Ceea ce s-a întâmplat în vremea din urmă în România, prin instrumentalizarea politică a discursului urii și creșterea nostalgiei pentru modele totalitare de organizare socială și politică dovedește cu prisosință că nu mai putem aplica după ureche politicile memoriei, că inclusiv magistrații și polițiștii au nevoie să înțeleagă că răul politic se poate întoarce oricând, mai cu seamă dacă nu cunoaștem istorie și ignorăm, în baza acestei necunoașteri, semnalele prezente în societate ale acestuia”, mai spune președintele IICCMER.
„E timpul să terminăm cu formele legale fără fond, cu inaplicarea legilor în cazurile celor care produc și promovează discursul urii, pentru că răul politic nu a fost și nu este abstract, ci a avut și are nume și prenume”, completează Șandru.
Mai mult, Institutul Elie Wiesel amintește Parchetului că, în strategia de combaterea a xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027, există deja o acțiune coordonată chiar de Ministerul Public.
Strategia a fost elaborată de-a lungul anului 2023 și a fost adoptată de Guvern în mai 2024.
Acțiunea are drept scop tocmai avansarea unor eventuale propuneri de modificare a legislație iar în activitate sunt deja antrenate Agenția Națională pentru Romi, Departamentul pentru Relații Interetnice, Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Institutul Elie Wiesel.
Un alt obiectiv al PG este constituirea a încă unui grup de lucru, de data aceasta cu Autoritatea Națională de Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Scopul este ca unitățile de parchet să poată transmite în timp real, printr-un canal de comunicare directă, a tuturor solicitărilor de eliminare a conținutului ilegal din mediul online, precum și identificarea tuturor categoriilor de conținut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri.
Parchetul General - Zero rechizitorii în trei ani
În 2021, la cererea ministrului Justiției de la acea vreme, Cătălin Predoiu, Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a făcut o analiză amplă a tuturor cauzelor care priveau infracțiuni de incitare la ură și discriminare (articolul 369 din Cod penal) sau cele privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război.
Între 2017 și 2020, la nivelul tuturor parchetelor din țară au fost finalizate 320 de dosare penale.
Doar nouă dintre ele au fost finalizate cu rechizitoriu: câte două la Alba și Brașov, trei la București și câte unul la Craiova și Galați.
La finalul controlului, mai rămaseră în lucru 146 de dosare. Majoritatea acestora priveau discriminări pe criterii de etnie, de categorie socială, de religie, de sex, de handicap, de infectare HIV, apartenență/convingeri politice, categorie socială, religie.
Au mai existat dosare pentru inscriptionarea pe pereţii interiori/exteriori ai locuinţei şi pe corp a unor simboluri tip svastică, distribuirea de materiale scrise în zone publice cu mesaj denigrator şi instigator.
O parte dintre dosarele pe care procurorii le-au finalizat cu soluție de închidere a dosarului au fost redeschise de judecători.
Toate cele nouă anchete care au fost în cercetarea Parchetului General au fost închise.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.