Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat ancheta procurorilor belgieni care investighează o plângere împotriva șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru „imixtiune în funcțiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese”, scrie Politico.
Publicația a văzut documentele în baza cărora este investigată von der Leyen și are confirmarea unui purtător de cuvânt al parchetului din Liège.
În timp ce procurorii EPPO investighează presupuse infracțiuni, nimeni nu a fost încă acuzat în acest caz.
Ancheta a fost deschisă inițial de autoritățile judiciare belgiene din orașul Liège la începutul anului 2023, după ce lobbyistul Frédéric Baldan a depus o plângere penală la parchet.
I s-au alăturat ulterior guvernele ungar și polonez – deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plângerea după ce alegerile au fost câștigate de pro-europeanul Donald Tusk, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului polonez.
Plângerea lui Baldan s-a centrat în jurul unui presupus schimb de mesaje între von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de vaccinuri al UE în plină criză a pandemiei de Covid-19, în afacerea numită „Pfizergate”.
Spiegel.de a scris despre acordul UE cu Pfizer, asumat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla.
New York Times, care a criticat modul în care a fost încheiat contractul cu Pfizer-BioNTech și lipsa de transparență a unor detalii care ar fi trebui să fie publice, a dat în judectă Comisia, după ce executivul comunitar, condus de Ursula von der Leyen, a refuzat să dezvăluie conținutul mesajelor în urma unei cereri de acces la documente.
Regulamentele 1049/2001 al Parlamentului European și cel al Consiliului European, din 30 mai 2001, stabilesc că orice cetățean al UE are acces direct și simplificat la documentele Comisiei, Parlamentului European și Consiliului European, fără ca aceeași transparență să se fi aplicat și la gestionarea documentelor Comisiei pentru aceste contracte.
EPPO investighează rolul pe care președinta Comisiei l-a avut în acordul cu compania farmaceutică, într-un contract estimat la peste 20 de miliarde de euro.
Procurorii europeni fac investigații privind infracțiunile financiare și, teoretic, ar putea confisca telefoane și alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte țări din Europa, cum ar fi Germania natală a șefei Comisiei, scrie Politico.
Ancheta vine într-un moment delicat pentru von der Leyen, care încearcă să obțină al doilea mandat la șefia Comisiei Europene.
Până în prezent, Comisia a refuzat să dezvăluie conținutul mesajelor text și să confirme existența acestora.
Acordul, negociat în plin vârf al pandemiei de Covid din 2021, a fost văzut inițial ca un triumf pentru von der Leyen.
Dar cantitatea uriașă de vaccinuri achiziționate a stârnit suspiciuni. Tot Politico a dezvăluit la sfârșitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puțin 4 miliarde de euro.
Contractul cu Pfizer a fost apoi renegociat.
Ursula von der Leyen este doctor în medicină, cu un master în sănătate publică, iar soțul ei este director medical al unei companii biofarmaceutice din SUA.
Statul român a fost dat în judecată la Bruxelles pentru că ar fi încălcat contractul pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid încheiat în pandemie.
Pfizer şi BioNTech au luat decizia de a iniţia oficial procedura de chemare în justiție a României, ca să-și respecte angajamentele asumate pentru comenzile de vaccinuri anti-Covid plasate de Guvern, ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în mai 2021.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că nu există niciun fel de bază pe legală pentru aceste compensaţii financiare cerute de compania farmaceutică și că România nu putea comanda restul de 28 de milioane de doze de vaccin, care mai rămăseseră de livrat în cadrul acestui contract, în condiţiile în care în România interesul pentru vaccinare nu există în acest moment.
În august 2020, Curtea de Conturi din România a descoperit o serie de nereguli consemnate într-un raport remis Parlamentului, în care se vorbește de daune de 700 de milioane de lei.
Raportul privește rezultatul controlului privind achizițiile derulate de autoritățile locale și centrale pentru a stopa efectele epidemiei de coronavirus.
Documentul arată că au existat 147 de abateri de la legislația achizițiilor publice, 200 de abateri privind realitatea și exactitatea datelor reflectate în evidențele financiare și 382 de abateri de la calitatea gestiunii economico-financiare.
Mecanismul comun european al achiziției vaccinurilor
Din decembrie 2020 și până în iunie 2022, Comisia Europeană a acordat șase autorizații de introducere condiționată pe piață pentru vaccinuri împotriva COVID-19:
- BioNTech și Pfizer (pe 21 decembrie 2020)
- Moderna (pe 6 ianuarie 2021),
- Astra Zeneca (pe 29 ianuarie 2021),
- Johnson & Johnson (pe 11 martie 2021),
- Novavax (pe 20 decembrie 2021) și Valneva (pe 24 iunie 2022).
Comsia Europeană a încheiat – în numele și pentru statele membre – contractele SANTE/2021/C3/005 cu firmele producătoare de vaccinuri. Companiile erau din UE și din afara ei. Contractele prevedeau cantități maxime de vaccin contractate pentru toată Uniunea.
- BioNTech-Pfizer, până la 2,4 miliarde de doze
- AstraZeneca, până la 400 de milioane de doze
- Sanofi-GSK, până la 300 de milioane de doze
- Johnson & Johnson, până la 400 de milioane de doze
- Moderna, până la 460 de milioane de doze
- Novavax, până la 200 de milioane de doze
- Valneva, până la 1,2 milioane de doze
- HIPRA Human Health, până la 250 de milioane de doze.
România putea beneficia prin mecanismul european de furnizare de vaccinuri de 4,3% din vaccinurile contractate, conform cu proporția populației din Uniune.
Controlul a fost declanșat după ce Parlamentul României a cerut Curții de Conturi, prin Hotărârea adoptată în 16 aprilie, să verifice modul în care s-au gestionat resursele în perioada pandemiei.
Impactul financiar constatat a fost că au existat abateri financiare de 659 de milioane de lei (aproape 137 milioane euro), un prejudiciu de peste 38 de milioane de lei, iar 647.000 de lei reprezintă venituri suplimentare care nu s-au încasat.
Pe 23 noiembrie 2023, procurorii anticorupție români i-au acuzat, la aproape doi ani de la finalul pandemiei de Covid, pe fostul premier Florin Cîțu (23 decembrie 2020 - 25 noiembrie 2021) și pe foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, de abuz în serviciu pentru irosirea a peste 52 de milioane de doze de vaccin ân valoare de peste un miliard de euro.
Dosarul a fost deschis în septembrie 2021.
Voiculescu a deținut portofoliul Sănătății în Guvernul Cîțu în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021, iar Ioana Mihăilă i-a urmat, în perioada 21 aprilie 2021 – 8 septembrie 2021.
Cei trei sunt acuzați de procurori că au semnat pentru cumpărarea de doze de vaccin excedentare nevoii reale. Acuzațiile sunt de abuz în serviciu și complicitate, plus prejudicierea bugetului statului cu 1 miliard de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
