Linkuri accesibilitate

PSD și PNL contestă selecția lui Tudorel Toader pentru Parchetul European. Șerban Nicolae pune sub semnul întrebării aderarea la EPPO


Desen de Dan Pejovschi

Procedura de selecție a reprezentanților României pentru Parchetul Europen (EPPO) este contestată de senatorul Iulia Scântei, de la PNL, care acuză politizarea recrutărilor și cere abrogarea ordonanței 8/2019. La rândul său, senatorul PSD Șerban Nicolae spune că este anticonstituțional ca procurorul-șef, funcție pentru care este finalistă Laura Codruța Kovesi, ca și procurorul care va reprezenta România la EPPO să „lucreze în afara țării”. „Ne-am grăbit cu aderarea la EPPO”, a declarat Șerban Nicolae pentru Europa Liberă.
În discuție este Ordonanța 8/2019, care stabilește modul de desemnare de a procurorului care va reprezenta România la Luxembourg, în cadrul Parchetului European care va cerceta fraudele cu fonduri europene și cu TVA. România va desemna trei candidați, din care va fi ales unul singur de către o comisie specială, formată din experți, aceiași care au ales-o ca favorită pe Kovesi pentru șefia acestei noi instituții europene, la care au aderat 22 de state membre UE. Procurorul român care va fi ales va lucra, alături de ceilalți 21 de procurori în Colegiul EPPO, care va fi condus de procurorul-șef european, iar dintre acești membri ai Colegiului EPPO vor fi aleși și doi vicepreședinți. Membrii Colegiului vor coordona investigațiile de fraudă din statele europene, nu neapărat pe cele ale țărilor din care provin. Separat, în cadrul EPPO, vor exista și procurori delegați, desemnați tot de statele membre, care vor lucra pe plan național, sub coordonarea Colegiului și a procurorului-șef EPPO. Tudorel Toader a prevăzut metoda de selecție în ordonanța criticată de cei doi senatori, iar concursul a început.

Abrogarea ordonanței, cerută de PNL

Senatorul liberal Iulia Scântei spune că Tudorel Toader „și-a reglementat în mod neconstituțional prerogativa absolută și discreționară de a selecta procurorii naționali care vor exercita atribuțiile de procurori europeni delegați ai Parchetului European”

  • „Practic, ministrul justiției, numit politic și susținut în funcție de liderul PSD Liviu Dragnea, el însuși cercetat de DNA pentru o fraudă cu fonduri europene în Dosarul ‘’Tel Drum’', va avea dreptul să aleagă procurorii români de caz, în urma unei proceduri de selecție derulate cu încălcarea Regulamentului EPPO. Concret, senatorul PNL spune că Toader va face selecția împreună cu judecătorul Lia Savonea, șefa Consiliului Superior al Magistraturii, ignorând procurorii din CSM și procurorii de rang înalt de pe lângă Înalta Curte.
  • O altă critică la adresa ordonanței este desemnarea Ministerului ca „autoritate relevantă” în raporturile cu Parchetul European, care îi permite lui Toader să se amestece și în modul în care procurorii români cu atribuții de procurori europeni delegați își vor exercita competențele în dosarele privind infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, în condițiile în care secția de procurori a CSM este cea care decide promovarea procurorilor.
  • Ordonanța, în opinia senatorului Iulia Scântei, va afecta și competența materială a Direcției Naționale Anticorupție, singura care investighează infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene conform Legii nr. 255/2013.

Șerban Nicolae, PSD, spune că în Senat Ordonanța lui Toader va fi modificată - este neconstituțională

  • „EPPO nu prea are acoperire constituțională în România”, a declarat senatorul PSD Șerban Nicolae pentru Europa Liberă. El spune că, potrivit Constituției, activitatea procurorilor români este organizată pe lângă instanțe. „Ar însemna că avem două categorii de procurori - cei constituiți în parchete pe lângă instanțele de judecată în România și procurori constituiți în parchete în afara țării”. Reprezentanții României la EPPO sunt anticonstituționali, a precizat Nicolae, care a spus că, atunci când Ordonanța 8/2019 va ajunge la Senat, va cere armonizarea ei cu Legea fundamentală.
  • Nicolae spune că aderarea la EPPO este o chestiune la nivel de guverne, nu este o instituție fundamentală a Uniunii Europene, pe bază de tratat. „Procurorii români care lucrează acolo își pierd calitatea de procurori în România”, a spus senatorul PSD, care a precizat că doar procurorii delegați la EPPO, adică aceia care vor lucra pe plan național, își vor păstra calitatea.
  • „România nu trebuia să adere la EPPO! Noi ne-am cam grăbit. Sunt chestiuni de detaliu”, a spus Nicolae. El a mai spus că România ar putea doar colabora cu EPPO, așa cum fac celelalte state care nu au aderat la parchetul paneuropean antifraudă. ”Trebuia mai multă dezbatere, trebuia să cercetăm în amănunt. Nu ești obligat, doar cooperezi”, a spus Nicolae.

Problema pe care o pune Șerban Nicolae, în cazul în care ar fi însușită de PSD, ar putea duce la reconsiderarea poziției României, care a aderat la EPPO încă de la adoptarea la nivelul UE a înființării acestui parchet care va cerceta fraudele cu fonduri europene mai mari de 10 milioane de euro.

De asemenea, dacă procurorul-șef european, funcție la care Kovesi este calificată în etapa finală de desemnare, nu ar mai fi considerat procuror român, ar putea avea efecte. În primul rând, procurorul-șef și procurorul care reprezintă România în Colegiul de conducere al EPPO, dacă nu ar mai fi procurori recunoscuți de statul român și-ar putea pierde jurisdicția în România și ar putea pierde și certificatul de securitate, similar cu ORNISS, care le permite accesul la informații clasificate pe teritoriul României. În directiva adoptată de Parlamentul European după care va funcționa EPPO, certificatele de acces la informațiile clasificate reprezintă o cerință expresă, un capitol amplu al acestei directive conținând referiri la modul de acces, prelucrare și stocare a informațiilor clasificate. Dealtminteri, în ordonanța redactată de Tudorel Toader nu este precizat niciun criteriu de selecție care să aibă legătură cu deținerea certificatelor de acces la acest tip de date.

Separat de această procedură de selecție are loc desemnarea procurorului-șef european, cu cu mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit, în care Laura Codruța Kovesi are susținerea mai multor state, mai puțin pe cea a Guvernului României. Kovesi a aplicat independent la acest post, de recrutare ocupându-se, în diferite etape, o comisie de experți europeni a căror integritate profesională a fost principalul criteriu de numire, apoi Consiliul European și Parlamentul European. În această săptămână încep negocierile între Consiliul European și Parlamentul de la Bruxelles, cu două echipe de negociere, în care guvernul de la București nu are reprezentanți.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

Multimedia

Șerban Nicolae critică „foia de parcurs”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:41 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG