Linkuri accesibilitate

Parchetul General, DIICOT și DNA la testul de șase luni de la numirea procurorilor șefi


Gabriela Scutea, Crin Bologa și Giorgiana Hosu, procurorii șefi care au promis în urmă cu șase luni că vor relansa lupta anticorupție și că vor asigura siguranța cetățenilor.

Astăzi se fac 6 luni de când președintele Klaus Iohannis semna decretele de numire în funcții pentru procurorii șefi ai PG, DIICOT și DNA. După jumătate de an de luptă cu infractorii, rezultatele se lasă așteptate, în ciuda promisiunilor făcute de cei trei anchetatori la numirea în funcții.

Parchetul General condus de Gabriela Scutea anunța, pe 12 martie, că a preluat dosarul „Gerota”, caz în care un fost ofițer de Poliției era acuzat că ar fi infectat și închis un spital întreg, după ce ar fi mințit că nu a fost plecat în străinătate. Acuzația era de zădărnicirea combaterii bolilor, pedepsită penal. Pe 22 iulie, același PG anunța că a clasat dosarul, deoarece nu s-a putut dovedi că fostul angajat al ministerullui de Interne a infectat pe cineva cu intenție.

Un alt dosar al pandemiei provocate de Covid-19 este cel instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, după ce funcționari din cadrul Spitalului județean de Urgență au fost acuzați de abuz în serviciu după ce au fost testate ilegal unele persoane, în condiţiile existenţei unui număr limitat de teste, iar probele recoltate unor angajați ai Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava nu au fost înaintate către laboratoare specializate. În presă au apărut mărturii potrivit cărora președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, ar fi fost trecut în documente ca „medic” pentru a beneficia de o testare rapidă. Început în martie 2020, despre acest dosar nu se mai știe nimic, chiar dacă, după ce în spațiul public au apărut interceptări, conducerea PG l-a trimis la Suceava pe prim-procurorul adjunct Bogdan Licu pentru a supraveghea cazul.

În iunie 2020, Parchetul General anunța trimiterea în judecată a cinci persoane acuzate de evaziune fiscală. Cei cinci sunt suspectați că prin organizarea de jocuri de noroc, au derulat operațiuni ce au dus la fraudarea taxelor prin modificarea mecanică sau electronică a contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc.

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiței (SIIJ) a anunțat și ea primul rechizitoriu pe 2020, fiind trimis în judecată fostul procuror DNA Mircea Negulescu, acuzat de cercetare abuzivă și influențarea declarațiilor martorilor.

Pe 7 iulie, PG anunța clasarea dosarului senatorului PNL Vergil Chițac, acuzat și el de zădărnicirea combaterii bolilor după ce a băgat în izolare două săptămâni aproape toți membrii Guvernului. Deoarece din ancheta epidemiologică efectuată de către Direcția de Sănătate Publică rezultă că nu poate fi stabilită sursa infectării acestuia cu noul coronavirus și nu a putut fi dovedită intenția sa de infecta alte persoane, cazul a fost închis.

Un alt dosar finalizat de PG a fost acela a cinci hoți de produse electronice care au dat mai multe spargeri prin mai multe județe din țară.

În sfârșit, un alt dosar preluat de la structurile de parchet teritoriale vizează cazul pădurarului din Maramureș ucis în urmă cu 10 luni, un suspect fiind arestat preventiv pe 11 august.

La Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul PG, cea care se ocupă exclusiv de întocmirea dosarelor penale și care a făcut 4 rechizitorii în jumătate de an lucrează 30 de procurori care încasează în fiecare lună un salariu de 16.000 de lei. În PG mai sunt aproximativ alți 60 de procurori.

Dosarele DNA

Direcția Națională Anticorupție (DNA), structură condusă de procurorul șef Crin Bologa, susține, într-un răspuns oficial transmis către Europa Liberă, că nu face statistici la 6 luni de mandat, ci doar semestriale. Astfel, potrivit datelor statistice disponibile care se referă la primele șase luni ale anului 2020, la DNA „au fost înregistrate 1.423 dosare penale (comparativ cu 1.391, în primul semestru al anului 2019). În perioada respectivă au fost soluționate prin clasare 963 de dosare (comparativ cu 1.426 dosare clasate în primul semestru a anului 2019)”, se arată în răspunsul Direcției.

DNA se mai laudă că în primele 6 luni ale anului a întocmit „84 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, comparativ cu 95, corespunzător aceleiași perioade a anului 2019”. Procurorul-șef Bologa are și o explicație pentru scăderea numărului de rechizitorii: Criza sanitară și scăderea numărului de procurori. „Astfel, cu toate că primele șase luni cuprind și perioada de stare de urgență și pe cea de alertă, când activitatea a fost supusă unor restricții, inclusiv suspendarea urmăririi penale, proporția dosarelor soluționate cu trimitere în judecată din totalul soluțiilor dispuse este comparabilă cu cea înregistrată în cursul anului precedent. În plus, în primul semestru al anului 2020, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată în medie de 90 de procurori, comparativ cu o medie de 103 procurori care au lucrat la urmărire penală în cursul anului 2019”, se mai arată în document. Reprezentanții Direcției nu precizează că în 2019 instituția a funcționat cu o conducere interimară, perioadă caracterizată de indolență din partea anchetatorilor DNA.

Dintre cele mai cunoscute dosare încheiate cu rechizitorii ale procurorilor anticorupție amintim reținerea și trimiterea în judecată a fostului ministru al Sănătății Sorina Pintea pentru luare de mită în schimbul unor contracte ce presupuneau lucrări de renovare a spitalului din Baia Mare, trimiterea în judecată a patru parlamentari PSD și șefi de la Drumuri și Poduri Timișoara în dosarul angajărilor ilegale, trimiterea în judecată a medicului Mircea Beuran, acuzat că a luat 10.000 de euro mită.

Alt caz important este cel al unui ofițer de poliție reținut și acuzat că a cerut 1,1 milioane de euro pentru a mitui doi procurori în vederea clasării unui dosar. Tot în acestă perioadă, DNA l-a pus sub control judiciar pe directorul general al Unifarm, Adrian Eugen Ionel, acuzat că a cerut 760.000 de euro de la un om de afaceri, pentru ca firma de stat să cumpere echipamente medicale de la societatea acestuia. Un fost consilier general al primăriei Capitalei și fostul consilier personal al ministrului Transportului Ovidiu Silaghi au fost și ei trimiși în judecată de DNA în mandatului lui Crin Bologa. Lor li se adaugă cinci angajați ai Romsilva, care au primit mită aproape 1 milion de euro pentru a închide ochii la diverse ilegalități, și fostul director al Apelor Române, care a primit 1 milion de euro pentru plata preferențială a unor contracte încheiate de instituția de stat.

La capitolul neajunsuri, remarcăm practica DNA de a încheia acorduri discutabile de recunoaștere a vinovăției pentru obținerea unor condamnări cu suspendare, cel mai recent, cazul Radu Budeanu care și-a primit cauțiunea de 2 milioane de lei înapoi de la anchetatori și a negociat o pedeapsă de doi ani cu suspendare în ciuda faptelor grave de care era acuzat.

Dosarele DIICOT

DIICOT, sub conducerea Giorgianei Hosu, s-a axat pe dosarele de trafic de persoane și de droguri. Multe dintre sesizări au venit din partea partenerilor externi, care au atenționat autorițățile române de pericolul reprezentat de suspecți, cetățeni români. Câteva zeci de dosare s-au constituit astfel. Șantajul și pornografia infantilă reprezintă alte dosare soluționate cu rechizitorii de anchetatorii anti-mafia. Printre cele mai reprezentative amintim reținerea unei femei din Arad acuzată de propagandă teroristă și legaturi cu membri ai unei organizașii teroriste din Orientul Mijlociu sau trimiterea în judecată a 15 persoane, între care trei politiști, pentru comiterea mai multor infracțiuni, între care trafic de doguri, act sexual cu un minor și trafic de influență.

Un alt caz puternic mediatizat este cel al tranzacțiilor imobiliare ilegale de la Iași, dosar în care este anchetat milionarul Cristin Zămoșteanu, individ cunoscut în domeniul dezvoltatorilor imobiliari și care a fost arestat la sfârșitul lunii iulie, fiind acuzat de infracțiuni economice care au prejudiciat statul cu 12 milioane de euro.

Un alt caz important finalizat cu rechizitoriu este cel al cocainei de la Sfântu Gheorghe. Pe 15 iulie, 16 inculpați au fost trimiși în judecată pentru trafic internațional de droguri, luare de mită și fals în declarații. Este vorba despre pachetele de cocaină care au eșuat pe plajele litoralului românesc, în perioada 26 martie-15 aprilie 2019. Câteva pachete au fost găsite și în Bulgaria, aproape de granița cu România, în total fiind vorba de peste o tonă de droguri. Surse judiciare au explicat pentru Europa Liberă că în acest caz principalii organizatori ai transportului nu au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT.

Alt caz mediatizat și în care nu se întâmplă de luni de zile nimic este cel al filajului unor ziariști și magistrați, caz preluat de DIICOT de la Parchetul Militar.

De departe, cel mai mediatizat caz instrumentat de DIICOT a fost dosarul „10 August”. Primele controverse au apărut când procurorul de caz a clasat mare parte din dosar, fiind anchetați doar câțiva jandarmi care au lovit protestatarii din Piața Victoriei în timpul mitingului Diasporei din august 2018. Sub presiunea opiniei publice, Giorgiana Hosu a infirmat soluția de clasare, astfel încât șefii Jandarmeriei vor fi din nou anchetați, însă numai după ce un judecător se va pronunța în acest sens. Cererea de redeschidere a anchetei a fost trimisă greșit către Curtea de Apel București, astfel că dosarul stă în nelucrare cel puțin o lună până se va stabili ce parchet va continua ancheta.

În plus, atmosfera generală din DIICOT este una de blazare, procurorii fiind antrenați în analizarea dosarelor mai vechi de 5 ani și clasarea celor mai multe dintre ele.

Promisiuni neonorate

În proiectele cu care au câștigat funcțiile de procurori șefi, Scutea, Hosu și Bologa au promis că vor face o mulțime de lucruri. Astfel, Gabriela Scutea arăta că „va motiva și antrena noua generație de procurori cu aptitudini și vocație pentru asumarea responsabilităților acestor funcții de conducere” și „într-o organizare ierarhică, managementul corect aplicat este de natură să responsabilizeze procurorii individual”.

Giorgiana Hosu arăta în urmă cu jumătate de an că „ceea ce procurorul-şef DIICOT trebuie să facă este să încurajeze comunicarea, luarea deciziilor în colaborare, imparţialitatea, motivarea personalului, promptitudinea de a răspunde la solicitări şi, nu în ultimul rând, să asigure legătura dintre generaţii”.

Crin Bologa declara că o problemă identificată este numărul din ce în ce mai scăzut de sesizări venite atât din partea cetăţenilor, cât şi din partea celorlalte instituţii ale statului. „Această situaţie poate avea mai multe cauze, dintre care unele obiective, cum ar fi scăderea numărului faptelor de corupţie. Alte cauze sunt subiective şi aici se pot lua măsuri de remediere. O cauză ar fi scăderea încrederii cetăţenilor în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a scandalurilor în care a fost implicată în ultima perioadă, cu expunere masivă în mass-media şi nu întotdeauna cu respectarea adevărului. O altă cauză ar fi nesesizarea tuturor faptelor de corupţie de către angajaţii unor instituţii publice (...). De asemenea, au scăzut masiv sesizările primite de la serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, după Decizia Curţii Constituţionale (...) referitoare la măsurile de supraveghere puse în aplicare de Serviciul Român de Informaţii, cu toate că această decizie nu interzice structurilor de informaţii să furnizeze datele pe care le obţin în activitatea desfăşurată, cu privire la săvârşirea de infracţiuni".

XS
SM
MD
LG