Pretextul pentru ca subvenția partidelor să rămână an de an la un nivel ridicat, peste 200 de milioane de lei (40 de milioane de euro), a fost că formațiunile politice nu pot să fie destabilizate financiar și au nevoie de predictibilitate.
Justificarea pică, însă, dacă ne uităm la banii cheltuiți de partide în 2021, nici jumătate din suma încasată. Raportul subvenție, adică bani publici, versus cotizație, banii dați de membri, este de aproape 10:1. La 10 lei încasați de la stat, partidele strâng din cotizații 1 leu. Raportul se poate debalansa și mai mult în 2021, deoarece nu a fost unul electoral, iar cotizațiile s-au strâns mai greu.
În ultimii cinci ani se remarcă următorul fenomen: partidele acumulează sume mari înainte de anii electorali, pe care le folosesc în campanii.
Este un sistem care avantajează partidele care primesc subvenție, în detrimentul partidelor mai mici sau nou înființate. Subvenția încasată de la bugetul de stat, fiind vorba de bani publici, se acordă în urma rezultatelor de la alegerile locale și parlamentare. Se repetă astfel un cerc vicios, în care marile partide pornesc cu un avantaj financiar înaintea fiecărei competiții electorale.
Subvenția partidelor a crescut de 17 ori în ultimii ani după amendamentele introduse în Parlament.
Cum ar putea avea PSD și PNL 100 de milioane în cont
Europa Liberă a consultat datele Autorității Electorale Permanente, din care reiese că procentul de utilizare al subvenției, în 2021, este 47.62%.
Partidele au primit 232 de milioane de lei, dar au avut nevoie, în realitate, de 110,8 milioane de lei. O diferență de 122 de milioane de lei, care a rămas în vistieria partidelor. În cazul unei instituții finanțată de la bugetul de stat, fondurile neutilizate se reîntorc în buget. Acest sistem nu se aplică și partidelor, care pot acumula fondurile de la un an la altul.
Dacă am face o simulare și situația s-ar repeta în 2022 și 2023, PNL și PSD ar avea în conturi, înaintea bătăliilor electorale din 2024, câte 100 de milioane de lei fiecare în cont.
Banii din 2021
- PSD – subvenție - 90.271.387 lei – a utilizat 55.725.999 lei – 61.73%
- PNL: subvenție 76.527.406 lei – a utilizat 33.111.940 lei - 43,27%
- USR: subvenție 41.254.304 lei – a utilizat 16.145.696 lei – 39,123%
- AUR: subvenție 18.270.218 lei – 0 lei – 0%
- PMP: subvenție 4.723.073 lei – a utilizat 2.763.136 lei 58,50%
- Pro România - subvenție 1.719.902 lei - cheltuieli angajate 3.087.030 lei- 179,49%
Transparență puțină, bani mulți
Sumele impresionante nu vin însă și cu o transparență pe măsură. PSD refuză, în pofida legii, să spună ce investiții face cu banii primiți de la bugetul de stat. Singurele raportări publice sunt pe categorii de cheltuieli, fără ca electoratul să fie informat unde ajung banii publici.
Europa Liberă a trimis solicitări repetate PSD pentru sumele utilizate, dar, de fiecare dată, partidul a evitat să ofere informațiile. Decizia conducerii PSD, Marcel Ciolacu și Paul Stănescu, este ca toate contractele cu presa să fie ținute la secret. PSD a avut cel mai mare buget alocat pentru presă și propagandă: 39.68 de milioane de lei.
O situație aparte s-a evidențiat în ultimele 3 luni ale anului, când partidul a aruncat în piață peste 17 milioane de lei. În luna decembrie a fost atins recordul: 7.238.098 de lei.
O analiză simplă arată că PSD a folosit într-o singură lună de 6 ori mai multe fonduri decât USR într-un singur an pentru promovarea în presă și propagandă.
Statistic, PSD a acordat peste 71% din bugetul cheltuit pentru presă și propagandă, fiind de departe cea mai mare sumă folosită de un partid politic în 2021.
PNL a furnizat date despre contractele cu mass-media, dar nu a precizat și ce a obținut în schimbul sumelor plătite.
Florin Cîțu susține că sunt contracte pentru promovarea ideilor și opiniilor liberale. 21.259.820 de lei a costat promovarea liberalismului în 2021.
Tabloul lui 2021 arată că partidele au utilizat 62.6 milioane de lei (12.5 milioane euro) pentru presă și propagandă. Situația pe partide arată însă un dezechilibru major, ceea ce indică că mesajele PSD au putut fi mai des auzite sau citite, fără ca partidul să informeze cui a plătit sau pentru ce.
- PSD: 39.680.703 lei
- PNL: 21.259.820 lei
- USR: 1.180.890 lei
- PMP: 515.433 lei
- Pro România: 1.095 lei
- AUR: 0 lei
PSD nu este partidul cu cel mai mare buget pentru salarii. Pe primul loc se află USR, urmat de social-democrați și PNL.
Buget salarii
- USR: 7.376.110 lei
- PSD: 6.725.861 lei
- PNL: 2.322.849 lei
- PMP: 1.070.585 lei
- Pro România: 891.788 lei
- AUR: 0 lei
Paradoxul USR și „metoda Dragnea”
Fostul președinte USR susține că suma reprezintă angajările reale făcute de partid la nivel național, în toate județele.
„Grila de personal e publică, este pe site, schema de salarizare este publică pe site și sunt angajați ai partidului care lucrează pentru partid. Nu avem angajați în alte structuri publice care lucrează și pentru partid. Este o distincție clară și pe perioada guvernării lucrurile au fost clar separat pentru a nu folosi resursele statului în beneficiul partidului”, a precizat Dan Barna pentru Europa Liberă.
„Metoda Dragnea”, prin care un angajat la stat este utilizat în munca de partid, se regăsește și astăzi în ministere, spune fostul lider USR. Fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare, în 2019, în dosarul angajărilor fictive.
„Și la nivel de ministere sunt persoane care trec doar o dată pe lună să semneze un stat de plată și în rest nu se știe unde și dacă lucrează”, a afirmat Barna, care a spus că informațiile au fost dezvăluite în mass-media.
De precizat, că toate datele contabile ale partidelor sunt verificate anual de Curtea de Conturi și Autoritatea Electorală Permanentă.
Câți bani ajung în teritoriu. Care este cotizația în PNL
Europa Liberă a încercat să afle de la șefi de organizații dacă primesc bani de la centru sau activitatea în filiale se bazează pe cotizațiile membrilor de partid.
USR este partidul către trimite cei mai mulți bani în județe: o treime din suma încasată ca subvenție.
PNL și PSD au un sistem centralizat în care banii din subvenție rămân la sediul central, puține fonduri fiind trimise și în teritoriu, dar ocazional, nu lunar.
Europa Liberă a dezvăluit că mai mulți șefi de organizații i-au cerut lui Florin Cîțu să renunțe la sistemul centralizat, iar filialele să primească o cotă din subvenție. Secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, s-a opus, iar în forurile statutare nu a fost luată încă o decizie.
Vicepreședintele PNL, Ciprian Dobre, conduce și organizația din Mureș. Recunoaște discuția de la nivel național și că filialele vor să primească o felie din subvenția încasată de centru.
„Noi trăim din cotizații. Eu ca președinte dau 300 de lei, la fel parlamentarii sau 250 de lei pentru ei. Tot 250 de lei are cotizația și prefectul și președintele Consiliului Județean. Consilierii județeni au 150 de lei, sper să nu greșesc”, a dezvăluit Dobre pentru Europa Liberă.
PNL Mureș are un singur angajat, din datele oferite de președintele organizației. Facturile pentru sedii sunt plătite din cotizații, chiar dacă ele au venit majorate în ultimele luni.
Nivelul cotizațiilor în PSD, puțini angajați în organizații
Situația se repetă și în PSD. Subvenția, care a ajuns și la 143 de milioane de lei în 2019, rămâne la centru. În diferite ocazii, conducerea centrală alocă anumite sume pentru organizații, dar nu un procent fix.
Cotizațiile strânse în toată țara au fost de 11 milioane de lei în 2020. Surse din partid au precizat pentru Europa Liberă că anul electoral este unul excepțional, care nu se poate compara cu alți ani în privința cotizațiilor. Potrivit acestora, suma poate să fie și de 3 ori mai mică în 2021, dar datele nu au fost încă centralizate.
„Mai primim sume de la centru, depinde dacă este an cu campanii electorale sau nu. Anul trecut am primit 50.000 de lei. I-am dat pentru contracte cu presa. Nu am cerut noi banii, așa a considerat conducerea să ne acorde un sprijin. Sperăm să primim și anul acesta”, a afirmat Bogdan Toader, președintele PSD Prahova, pentru Europa Liberă.
Nu știe dacă alte organizații au primit sume mai mari sau mai mici. Principala sursă pentru susținerea activității o reprezintă cotizația.
„Nu avem angajați în PSD Prahova. Cei care stau la partid sunt de fapt angajați pe cabinetele parlamentarilor. Oricum cabinetele noastre parlamentare sunt în sediile noastre de partid. Acolo cotizăm și noi la o parte din utilități. Unii sunt angajați cu 4, 6, 8 ore, dar cabinetul parlamentar e în sediul partidului. Dacă facem o conferință se ocupă cei de la cabinet, acesta este rostul lor, să mă ajute ca parlamentar cu aceste conferințe. Nu avem o cheltuială separată pe partid”, a dezvăluit Toader.
Cotizația unui consilier județean PSD este de 100 de lei, consilierul municipal tot 100 de lei, consilierii de la nivelul comunelor este de 18 lei, dar sunt 465 de astfel de aleși. Primarii cotizează 120 de lei și sunt 40 în județul Prahova, iar viceprimarii sunt 27 și dau 100 de lei. Datele au fost oferite de președintele organizației PSD Prahova pentru Europa Liberă.
„Ca parlamentar cotizația este între 500 și 1.000 de lei, depinde de evenimente. Dacă avem o perioadă cu mărțișoare sau sărbătorile de iarnă și trebuie să plătim mediatizarea crește cotizația. Majoritatea organizațiilor funcționează așa. Ne autofinanțăm”, a precizat președintele PSD Prahova.
Situația este diferită în PSD Maramureș. Președintele filialei susține că 10.000 de lei lunar în medie sunt decontați de centru. Propunerea a venit din partea organizației.
„Sunt cheltuieli legate de plata utilităților la sediul de partid din Baia Mare, chiria sediului, precum și un salariu pentru un singur angajat. Are salariul minim pe economie”, a subliniat Gabriel Zetea.
Pe lângă banii de la București, se strâng și cotizațiile în plan local pentru evenimentele organizate.
„Fiecare dă cât poate și cât este nevoie. Nu cred că e vreo lună în care parlamentarii să cotizeze cu mai puțin de 500 de lei”, a subliniat Zetea.
În 2020, organizația PSD Maramureș a strâns din cotizații 71.000 de lei. Comparativ, cea din Prahova a adunat peste 450.000 de lei. Printre organizațiile PSD cu cele mai mici încasări din subvenție se numără PSD Vrancea, Ilfov și Sector 5.
Europa Liberă a dezvăluit situația Pro România în 2021, care a ajuns să-și vândă toate mașinile, iar conturile sunt blocate de creditori. Victor Ponta s-a angajat la partid cu un salariu de 5.000 de euro brut, dar nu mai încasează banii din luna septembrie.
AEP a fost obligată să trimită toți banii încasați ca subvenție de Pro România pentru a acoperi datoriile acumulate. Mașina Tesla de 130.000 de euro a fost și ea vândută în toamna anului trecut.
