Pușcăria, singurul leac găsit de Parlament pentru consumul de droguri. Psihoterapeut: „România se îndreaptă spre Rusia și China”

Parlamentul României a adoptat miercuri o lege care stabilește pedepse de până la zece ani de închisoare pentru cei care cultivă, produc, vând, distribuie, procură sau cumpără droguri de risc.

Cel mai cunoscut drog de risc este marijuana (produs din planta de canabis), al cărui consum este legal sau considerat un delict minor în mai multe țări europene, însă nu și în România.

Potrivit proiectului adoptat de Camera Deputaților – for decizional - pedepsele aplicate celor care vând sau cumpără canabis sau alte droguri „de risc” vor fi între 3 și 10 ani.

Anterior, aceleași fapte erau sancționate cu pedepse între 2 și 7 ani. Legea se referă la acțiunile de comerț în vederea traficului de droguri și nu pentru consumul propriu.

În schimb, în paralel cu acest proiect de lege, pe rolul Camerei Deputaților se mai află un proiect, care prevede creșterea pedepselor și pentru „deținerea de droguri de risc pentru consum propriu”.

Aceasta este forma legală prin care, în prezent, consumatorii de droguri din România sunt trași la răspundere penală. Câteva mii de dosare penale de acest gen sunt deschise, anual, pentru „deținere de droguri de risc pentru consum”, cele mai multe împotriva unor tineri asupra cărora au fost găsite cantități mici de canabis.

Expunerea de motive a proiectului privind înăsprirea pedepselor pentru trafic de droguri

În prezent, fapta este sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, însă noul proiect prevede pedepse între 1 și 5 ani de închisoare și înlătură posibilitatea amenzii penale.

Dacă ar fi promulgată în această formă, o persoană prinsă cu o țigară de canabis, de pildă, ar putea fi, teoretic, arestată preventiv – dacă un judecător ar decide asta. Ar fi permise inclusiv măsuri intruzive, precum interceptarea comunicațiilor.

Înăsprirea sancțiunilor penale pentru traficul de droguri a stârnit dezbateri în Parlament. Unii parlamentari au susținut că soluția de a mări pedepsele este una greșită, în condițiile în care țara nu are strategii concrete de reabilitare a consumatorilor de droguri, mulți dintre ei victime ale unor conjucturi familiale/sociale.

Simina Tulbure, deputat neafiliat, a precizat: „Dacă vrem cu adevărat să combatem consumul de droguri atunci trebuie să suținem dezincriminarea consumului de minim trei grame pentru consum propriu și să finanțăm centrele de reabilitare pentru foști consumatori și dependenți.”

În schimb, deputatul PSD Natalia Intotero a replicat că e nevoie de creșterea pedepselor deoarece „zi de zi” au loc cazuri de elevi de școală generală care ajung la spital din cauza drogurilor.

Îți mai recomandăm

Românii, printre cei mai sedentari și mai mari consumatori de alcool și tutun din UE

Argumentul este folosit inclusiv în expunerea de motive a proiectului, inițiat de deputatul USR Lavinia Cosma: „Să nu închidem ochii la destinele ratate ale tinerilor, care în procesul de formare a discernământului se lasă viciați de surse externe și ajung în punctul în care nu mai pot avea control deplin asupra evoluției lucrurilor.”

Poate avea efectul dorit?

Potrivit statisticilor, cele mai consumate droguri din România sunt cele încadrate în categoria „substanțe psihoactive noi” (NSP). Cunoscute și sub denumirea de „etnobotanice”, acestea conțin diferite substanțe psihotrope, unele neincluse pe lista celor interzise.

În 2021, de exemplu, 367 de persoane s-au intoxicat cu NSP, în timp ce 239 cu canabis. Cei mai mulți au fost tineri sub 25 de ani, printre ei și minori.

Acum câteva luni, Europa Liberă scria despre faptul că a crescut numărul elevilor care consumă astfel substanțe interzise inclusiv în școală; multe dintre ele sunt ieftine și pot fi procurate foarte ușor de adolescenți.

Marea problemă, spun specialiștii, o reprezintă aceste NSP, pentru că, spre deosebire de drogurile „clasice” – unde efectele sunt cunoscute – acestea produc simptome imprevizibile.

Problema consumului de droguri este, așadar, una de actualitate pentru societatea românească. Însă e înăsprirea pedepselor soluția cea mai potrivită?

Psihoterapeutul Eugen Hriscu, specializat în tratarea dependențelor de substanțe, e de părere că nu.

„Nu doar că nu este o soluție”, spune el, ci „este de fapt o măsură care va agrava foarte mult situația în privința consumului de droguri.” Hriscu argumentează că România e singura țară din UE unde cel mai consumat drog sunt etnobotanicele.

„Acest lucru s-a întâmplat tocmai pentru că avem această legislație restrictivă împotriva drogurilor clasice - să le numim așa. Vom asista la o creștere și mai accentuată a acestui fenomen al etnobotanicelor. Cu aceste legi extrem de dure, statul va orienta consumatorii și piața spre etnobotanicele care sunt mult mai greu depistabile, dar în același timp sunt mult mai periculoase, cu efecte mult mai grave asupra sănătății consumatorului și asupra societății în general”, a spus Eugen Hriscu pentru Europa Liberă.

Psihoterapeutul e de părere că prin folosirea pușcăriei ca metodă de combatere a consumului de droguri România „se îndreaptă cu fața către Rusia, către China, către Filipine, către America anilor 70-80”, și nu spre Europa.

Îți mai recomandăm

Violența în școli și efectele pandemiei. Specialist: „Mulți elevi au devenit mai agitați, mediul virtual le-a influențat reacțiile!”

„Știm unde duc aceste experimente, care pun în prim plan pușcăria și poliția: la probleme foarte mari de criminalitate, îmbolnăvire în rândul populației, supradoze, deoarece consumatorilor le va fi frică să mai apeleze la serviciile de sănătate, dacă știu că riscă pușcăria.”

Olivian Moroșanu este avocat și a reprezentat, de-a lungul timpului, mai multe persoane care au fost acuzate penal fie de trafic, fie de consum de droguri.

Acesta vorbește despre modul arbitrar în care legea poate sancționa pe cel care cumpără sau procură droguri, fără a fi stabilit niciun fel de prag cantitativ. Potrivit Codului Penal, fapta este incriminată fie că e vorba de un gram, fie de câteva tone.

„Ușor-ușor ne întoarcem în timp, în anii 2000, când limitele de pedeapsă pentru aceste infracțiuni erau apropiate de cele din noul proiect de lege”, spune avocatul.

„Personal, nu cred că doar majorarea limitelor de pedeapsă va descuraja consumul, câtă vreme vin somități în domeniul psihologiei și promovează ca pe niște mari reușite sesiunile și experiențele cu droguri precum ayahuasca. În felul acesta, drogurile sunt prezentate ca «fructul oprit», față de care crește tentația.”

Cum sancționează justiția consumul

Proiectul privind majorarea pedepselor pentru trafic de droguri mai trebuie doar promulgat de președinte pentru a intra în vigoare. În schimb, cel privind majorarea pedepselor inclusiv pentru consum e încă pe rolul Camerei Deputaților, fiind adoptat doar de Senat.

În noiembrie anul trecut, Comisia pentru tineret și sport a acordat aviz negativ acelui proiect. În forma adoptată de Senat, pedeapsa pentru cei care cumpără sau prepară droguri ușoare pentru consum propriu este între 1 și 5 ani de închisoare.

Cu această înăsprire semnificativă a pedepsei pentru consum nu este de acord nici măcar Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – structura care anchetează astfel de spețe.

Acum câteva luni, într-o reacție citată de PressOne pe acest subiect, DIICOT arata că susține doar majorarea pedepselor pentru traficanți, nu și pentru consumatori.

În iunie 2022, DIICOT avea în lucru, potrivit sursei citate, 10.526 de dosare care aveau ca obiect infracțiuni de trafic și consum ilicit de droguri. În 2021, structura a soluționat 6.602 cauze „având ca obiect infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri și infracțiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri.”

Deținerea de droguri în vederea consumului se aplică, de regulă, atunci când asupra unei persoane este descoperită o cantitate mică de substanțe interzise, însă fără a exista o cantitate strict stabilită de lege.

Anchetatorii sunt cei care interpretează, atunci când descoperă droguri asupra cuiva, dacă acelea erau pentru consum sau pentru vânzare; acest subiectivism a fost și el, adesea, criticat și nu este clarificat de niciuna dintre propunerile legislative.

Tot pentru PressOne, DIICOT justifică: „Stabilirea limitelor minimă și maximă de pedeapsă în funcție de cantitatea de drog deținută este un aspect care ține de politica penală a statului, atribut care aparține puterii legiuitoare”.

Psihoterapeutul Eugen Hriscu spune că și acest fapt poate avea efecte negative asupra scopului în sine de ameliorare a fenomenului.

„Poliția va avea o putere uriașă. Pot apărea suspiciuni de plantări de substanțe, de șantaj”, explică acesta.