Ministerul Muncii a publicat proiectul legii privind sistemul public de pensii, marți, 31 octombrie.
Legea este un obiectiv asumat de România în Planul Național de Redresare și Reziliență - PNRR, în fața Comisiei Europene, în 2021, și a avut ca termen inițial pentru adoptare luna martie 2023.
Comisia Europeană a explicat guvernelor României încă din 2014 că, fără o reformă reală a sistemului public de pensii, deficitul la bugetul de pensii va crește până ce nu va mai putea fi susținut.
Acum, acest deficit a ajuns la 30 de miliarde de lei, adică aproximativ 6 miliarde de euro.
Deficitul s-a majorat pentru că pensiile au tot crescut, însă nu în același ritm cu numărul angajaților care contribuie la sistemul de pensii. Aceștia s-au împuținat în ultimii 20 de ani, perioadă în care milioane de români apți de muncă au emigrat.
În România sunt aproximativ 6,5 milioane de angajați și 3,7 milioane de persoane în vârstă de peste 65 de ani.
În plus, raportul între vârstnicii de peste 65 de ani și populația activă cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani este de 30 la 100.
Europa Liberă a cerut detalii despre deficitul la bugetul de pensii atât Ministerului Muncii, cât și Casei Naționale de Pensii, însă nu am primit răspuns.
Proiectul de lege privind sistemul de pensii pus acum în dezbatere publică prevede o reformă a celui mai mare sistem dintre cele publice de pensii. Înaintea sistemului din care fac parte majoritatea pensionarilor, a fost reformat, chinuit și la presiunea Comisiei Europene, sistemul pensiilor speciale.
Fără adoptarea legii privind sistemul public de pensii, Guvernul nu poate cere aproape trei miliarde de euro de la Comisia Europeană, aferente tranșei a patra de bani din PNRR.
Guvernul abia se pregătește acum să facă cererea de plată numărul trei, cu luni de zile întârziere. De ce abia acum? Pentru că una dintre condiții este reformarea pensiilor speciale, lege abia promulgată de președintele Klaus Iohannis, și ea cu întârziere.
Principalele noutăți din proiectul legii privind sistemul public de pensii
- vârsta de pensionare va fi de 65 de ani atât pentru bărbați cît și pentru femei;
- persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare;
- persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel puţin cinci ani pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare;
- cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință;
- la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este de 81 lei;
- în anul 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8 % și este de 2032 lei;
- premierea celor care muncesc mai mult.
Cum vrea statul să-i premieze pe cei care muncesc mai mult de 25 de ani
Pentru stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani, o persoană primește următoarele bonusuri în puncte:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare.
Astfel, o mama care a crescut un copil, chiar dacă a fost înfiiat, poate ieși cu șase luni mai devreme înainte de termen, iar una care a născut peste șapte copii ar putea beneficia de reducerea vechimii obligatorie cu trei ani și șase luni.
Vârsta standard de pensionare scade așadar cu câte șase luni pentru fiecare copil. Reducerea se acordă pentru cel mult șapte copii.
O altă noutate prevăzută de Ministerul Muncii în proiectul de lege este aceea că, la calcularea pensiei, vor fi luate în calcul și alte venituri în afară de salariu: acord global, plata cu ora, al treisprezecelea salariu, premii.
Perioade care pot conta la calcularea vechimii pentru pensie
-frecventarea cursurilor de zi din învăţământul universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor;
-efectuarea stagiului militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, perioada în care cineva a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
-primirea în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
-primirea, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
-efectuarea, începând cu data de 1 ianuarie 2006, a unui concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani;
Legea pensiilor, amendată până la epuizare
Legea pensiilor este unul dintre actele normative cel mai des amendate în România.
Liliana Someșan, fost doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai, scrie în lucrarea „Analiza sistemului public de pensii în România între crize economice și reforme structurale în perioada 2000-2021”, susținută în 2023, că domeniul pensiilor publice a fost reglementat în numai puțin de 74 de acte normative.
Tot Liliana Someșan mai scrie în lucrarea sa de doctorat că analiza celor douăzeci de ani, din perspectiva rezilienței și vulnerabilităților sistemului public de pensii, arată că România nu a pus în aplicare recomandările Uniunii Europene în privința creșterii sustenabilității sistemului.
„Concluziile la care am ajuns, susținute de răspunsurile specialiștilor în domeniu, ne întăresc convingerea că sistemul de pensii publice din România este:
- Vulnerabil din punct de vedere organizatoric;
- Dependent de sistemul de protecție socială;
- Sensibil din punct de vedere demografic;
- Inechitabil teritorial și de gen;
- Inadecvat și nesustenabil financiar;
- Dependent de piața muncii”, a scris Liliana Someșan în lucrarea sa de doctorat.
La rândul său, Mihai Bobocea, consilier al boardului Asociației pentru pensiile Administrate Privat din România, a scris pe contul său de LinkedIn că „legea pensiilor încă în vigoare, pe numele ei L263/2010, a fost modificata de 903 ori în 13 ani”.
De ce nu este sustenabil actualul sistem de pensii publice
Directorul Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici" de la Academia Română, profesorul universitar Vasile Ghețău, spune pentru Europa Liberă că situația demografică a României se va agrava până în 2030.
Astfel, dacă acum în România sunt 3,7 milioane de persoane în vîrstă de peste 65 de ani, în 2050, vor fi 4,7 milioane de persoane care vârsta de 65 de ani și peste.
„E ușor de imaginat ce presiune va pune acest milion în plus pe sistemul de pensii”, spune specialistul în demografie.
Iar datele oficiale privind numărul de copii români născuți nu sunt foarte relevante și nu arată realitatea, adaugă specialistul în demografie.
De ce? Pentru că, printre cei 190 de mii de copii care se nasc anual și apar în statistici ca români, sunt și minori care nu au de-a face, de fapt, cu România.
Mulți părinți care trăiesc în străinătate le-au făcut fiicelor și fiilor lor acte românești, dar acei copii nu vor veni să muncească în România, deci nu vor contribui la sistemul de pensii din țara părinților, explică Vasile Ghețău.
„Ne furăm singuri căciula”, rezumă profesorul situația.
Partea bună este că, în 2030, s-ar putea opri migrația negativă care afectează piața muncii și, implicit, contribuțiile la pensii de peste 20 de ani, adaugă directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”.
Profesorul universitar atrage însă atenția că multe alte evoluții vor face ca sistemul de pensii să fie afectat dramatic: scăderea populației României până în 2050, de la 19 milioane la 16 milioane de oameni, creșterea speranței de viață și a vârstei medii, de la 43 de ani la 47 de ani.
Dacă acum sunt 30 de vârstnici de 65 de ani și peste această vârstă la 100 de persoane active, cu vârste între 15 și 65 de ani, se estimează că, în 2030, vor fi 50 de persoane de 65 de ani și peste la 100 cu vârste de 15 - 65 de ani.
Pensia publică va fi una de subzistență
Vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari Bancari, Adrian Codîrlașu, crede că o nouă lege privind pensiile publice, dacă va fi să arate precum proiectul, nu va rezolva criza din acest sistem.
„Dimpotrivă, deficitul va crește, mai ales că, anul viitor, vor fi două creșteri de pensii”, atrage atenția doctorul în Economie Adrian Codîrlașu.
În același timp, spune că Ministerul Muncii a făcut un proiect care prevede împărțirea banilor de pensii mai echitabil.
Vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari Bancari este convins că, în condițiile demografice de acum și din viitor, pensia primită de la stat de un român va fi una „de subzistență”, chiar dacă, adaugă Adrian Codîrlașu, perioada de contribuție crește odată cu majorarea vârstei de pensionare.
Vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari Bancari face și o estimare a valorii pensiei medii – 21,5% din salariul mediu brut pe țară.
Conform Institutului Național de Statistică, câştigul salarial mediu brut pe economie a fost, în luna august 2023, de 7.258 lei.
Iar puterea de cumpărare va scădea, prevede doctorul în Economie.
Adrian Codîrlașu îi sfâtuiește pe românii care încă muncesc să facă economii. Opțiunile ar fi investiția în pensii private, prin pilonul III, măcar 400 de euro pe an, sumă deductibilă. Ori în obligațiuni și fonduri de investiții.
