Linkuri accesibilitate

Companiile de transport pierd două miliarde de euro anual pentru că România nu este în Schengen


65.000 de autocamioane românești fac curse cu mărfuri în alte state membre ale Uniunii Europene. Sectorul transporturilor va fi în continuare cel mai afectat de refuzul Austriei ca România să intre în Schengen.

Transportul mărfurilor, sectorul economic cel mai afectat de faptul că România nu este un stat membru al zonei de liberă circulație europeană, are pierderi anuale de două miliarde de euro din cauza timpului pierdut la vamă.

Transportul de mărfuri, în special cel de pe drumurile rutiere, este cel mai afectat de faptul că România nu este membră a spațiului Schengen.

Faptul că aderarea va mai întârzia un an, într-un scenariu pozitiv, îi face pe patronii din domeniu să se aștepte anul viitor la pierderi de aproape două miliarde de euro, conform estimărilor asociaților din domeniu și a administratorilor unor companii de specialitate.

Calculul pierderilor

Pagubele companiilor din domeniu transportului de mărfuri sunt cuprinse între 18 și 22% din cifra de afaceri din cauza blocajelor de la frontiera cu Ungaria, conform unei analize a Asociației Patronale a Transportatorilor "Europa 2002".

APTE 2002 este cea mai mare organizație a transportatorilor de mărfuri din vestul țării, reprezentând circa 2.200 de companii din domeniu, care au peste 15.000 de camioane.

Peste 66.000 de camioane din România au curse în Comunitatea Europeană.

„Cât timp România este în afara spațiului Schengen, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18-22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniță un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi”, ne-a spus Adrian Pop, președintele asociației.

Transportul rutier de mărfuri a crescut cu 15,1% față de 2020, la 307 milioane de tone în 2021. Transportul feroviar de mărfuri s-a majorat cu 15,6% la 57,4 milioane de tone, cel maritim a avansat cu 12,5% la 53 milioane de tone, transportul pe căile navigabile interioare a crescut și el cu 5,2% față de 2020, la 32 milioane de tone, iar cel aerian s-a majorat cu 1,9% la 41.000 de tone, în 2021. Datele sunt oferite de Institutul Național de Statistică.

De aici rezultă că cifra de afaceri a transportatorilor rutieri de mărfuri a fost undeva la 50 de miliarde de euro, iar pierderile de 18-22% calculate de asociațiile patronale înseamnă aproape două miliarde de euro.

Cum pierd transportatorii bani

Adrian Pop a mai declarat că firmele românești din domeniu sunt nevoite să suporte cheltuieli suplimentare față de companiile concurente din Europa, din cauza curselor externe încetinite de controalele de la frontiera Schengen.

Spre exemplu, un drum între Portul Constanța și Viena, care are aproape 1.400 de kilometri ar putea fi realizat în mai puțin de o zi de un TIR care are doi șoferi sau de 36 de ore de un autocamion cu un șofer.

În realitate acest drum durează minimum două zile, din cauza controalelor vamale de la frontierele României și Ungariei. Asta înseamnă, în primul rând, costuri mai mari cu angajații care stau, în loc să transporte marfă în timpul programului de lucru lunar.

Apoi, șoferii români, preferă să lucreze la firme din Vest pentru a nu mai sta între 8 și 10 ore la ieșirea/intrarea în România, cum se întâmplă în cazul în care lucrează pentru companii autohtone.

La rândul său, administratorul unei firme de transport mărfuri din Arad, Marius Alexa, ne-a declarat că are dificultăți în a angaja șoferi, care refuză cursele externe tocmai din cauza timpilor mari de așteptare la frontiera Schengen.

„Am făcut o analiză legată de efectele blocajelor de la graniță şi vă pot spune că un camion blocat 9 ore nu mai parcurge un traseu de 600 de kilometri în acest timp. Marfa ajunge cu întârziere, iar asta atrage penalități mari și riscul de a pierde contracte”, ne-a spus Dorin Pop, un patron al unei firme din Arad.

„Șoferi găsim foarte greu pentru cursele externe, ei preferă să se angajeze în Ungaria pentru a evita cozile de la graniță. Dacă ei stau blocați la graniță un program de condus, nu pot câștiga bani la fel de mulți bani ca într-o țară Schengen”, mai spune acesta.

Administratorii unor astfel de afaceri și conducerea asociaților patronale consideră că Uniunea Europeană trebuie să acorde ajutoare financiare acestui sector pentru a acoperi pierderile de faptul că România nu a intrat în Schengen.

25 de miliarde de euro în 11 ani

Decizia de neacceptare a României în spațiul Schengen înseamnă pentru economia țării noastre pierderi de 10 miliarde euro anual, aprecia ministrul Economiei, Florin Spătaru, la finele săptămânii trecute.

„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen și aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plătește orice cetățean sau orice companie care trebuie să tranziteze granițele, neintrând în Schengen. Vorbim de o pierdere anuală”, a spus Spătaru, pentru Digi24.

„Aceste sume ar fi trebuit să intre în bugetul României. De aceea, probabil că următoarea etapă va fi să vedem cum vom face ca o parte din aceste costuri totuși să-i să fie alocate României, pentru că economia are nevoie de aceste fonduri”, a completat el.

O cifră mai nouă a fost avansată joi de ministrul de Interne. Trăgând linie, Lucian Bode susține că pierderile din ultimii 11 ani ajung la 25 de miliarde de euro.

„Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplinește toate condițiile și nu beneficiază și de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a uneia dintre companiile din Big Four - calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceți un calcul și depășim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spațiu comun”, a spus Lucian Bode, joi, la o întâlnire cu presa.

Karl Nehammer: Am reușit să punem problema migrației pe ordinea de zi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:40 0:00

Pe 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a respins aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condițiile în care era nevoie de unanimitate.

Dintre cele 27 de țări membre UE, Austria și Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menționând că se opune doar aderării Bulgariei, însă dosarul aderării era același pentru ambele țări.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG