Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, care a făcut parte ca expert extern din comisia de etică pentru reverificarea lucrării de doctorat a lui Lucian Bode, spune pentru Europa Liberă că profesorii din comisia de la Universitatea Babeș- Bolyai au evaluat doar cele aproximativ 100 de pagini care implicau sesizările de plagiat.
Profesorul susține că verificarea a fost foarte meticuloasă, dar membrii comisiei s-au concentrat numai pe formă, adică pe „ABC-ul unei lucrări de doctorat”, și nu pe fondul ei, adică pe calitatea lucrării.
„Mandatul comisiei a fost foarte limitat. Nu am discutat pe fond, adică să spunem care sunt meritele lucrării pe securitate energetică. Comisia nu a avut mandat să examineze acest lucru, fiind blocată de Curtea Constituțională. Ce am putut discuta a fost despre de abaterile etice”, a explicat profesorul.
Ce fel de abateri etice au avut examionatorii în vedere?
„Modul în care se face citarea unui paragraf, în care nu se face citarea. Și au fost mai multe categorii pe care le-am sesizat și le-am grupat în cazuri de plagiat clare, care înseamnă preluarea verbatină a unor texte fără niciun fel de sursă, sau citate defectuoase în care se face o parafrazare, dar sursa e precizată după vreo trei pagini și nu știi unde începe autorul sau sursa citată. Deci o încercare de mascare a unei idei pe care o prezinți ca fiind a ta, dar nu e a ta”, a precizat Corneliu Bjola.
Profesorul de la Universitatea Oxford mai spune că membrii comisiei și-au făcut treaba pentru care au fost cooptați, neținând cont de presiunile externe.
„Verificarea noastră a fost foarte meticuloasă, ne-am întâlnit de câteva ori. Eu fiind mai la distanță, nu am simțit presiunile, dar au fost presiuni cu aceste atacuri în instanță pe care le-a încercat domnul Bode. De asemenea, pe social media erau oameni care aveau o problemă cu persoana domnului Bode, îl voiau spânzurat. Dar asta nu a intrat în dezbaterea comisiei”, mai spune Corneliu Bjola.
Corneliu Bjola știe și de memoriul pe care Universitatea Babeș-Bolyai l-a primit de la conducătorul de doctorat al lui Lucian Bode, memoriu publicat vineri de Libertatea, prin care era contestată calitatea sa de examinator.
„Dar nu a fost nicio discuție pe fond. Discuția pe fond o face comisia doctorală și înseamnă altceva. La fond te uiți în ce măsură teoria este originală sau nu este originală. O teză de doctorat se presupune că aduce o valoare adăugată la literatura de specialitate, deci trebuie să fie ceva original din punct de vedere teoretic. Din punctul ăsta de vedere, acuzațiile pe care le face domnul Adrian Ivan sunt absolut nefondate. El încearcă să sugereze că noi am făcut ceva pe fond, nu am făcut nimic pe fond, pentru că nu aveam mandat”, a mai spus Corneliu Bjola.
Profesorul spune că el este șef de examinări în programul lui de la Universitatea Oxford de mulți ani, deci are competențe pe verificarea lucrărilor.
Ce s-ar fi întâmplat la Oxford, dacă universitatea de confrunta cu un „caz Bode”?
„La Oxford, dacă aveam o astfel de situație, nu venea Curtea de la Londra să ne spună ce să facem, era apanajul universității. Ceea ce se întâmplă în (n.r. cineva din exterior) România e o mare anomalie. În România există decizia nefastă a CCR, dar nu poți să blochezi acest lucru prin CCR”, spune Bjola.
Prestigiul Universității Oxford e cel mai important, fapt pentru care toate lucrările sunt verificare cu rigoare.
„Noi avem foarte mare grijă să verificăm că plagiatul nu se întâmplă. Și procedura, modul în care se face doctoratul, încearcă să prevină situații ca acestea. Dar într-un astfel de caz, dacă apărea la Oxford, se făcea o procedură prin care se făcea o comisie care analiza teza. Și dacă analiza constata că o astfel de situație viciază profund integritatea academică a tezei respective, atunci se făcea o recomandare de retragere a titlului de doctor”, a detaliat Corneliu Bjola.
Profesorul spune că, la universitatea unde lucrează, doctoratul este văzut ca un lucru serios.
„Ceea ce nu s-a înțeles în România este că doctoratul e o treabă serioasă. În momentul în care te-ai angajat în altă parte nu mai ai timp de cercetare. Asta este problema cu politicienii, că vin cu un titlu care li se pare că e ușor, dar ei nu au timp. Își pun pe cartea de vizită titlul de doctor și pentru asta obțin o promovare și câteva mii de lei la salariu”, a mai spus profesorul.
„În Marea Britanie, de exemplu, oamenii vin la doctorat pentru că au nevoie de doctorat ca să predea și să rămână în mediul universitar, e o competiție foarte mare. Mai există și o a doua categorie de oameni care cred că un doctorat te ajută să accesezi o slujbă mai importantă. Dar asta înseamnă că ai cunoștințe suplimentare, deci companiile au încredere și te angajează pentru că tu știi mai multe decât cei care nu au doctorat”, mai arată profesorul de la Oxford.
Profesorul spune că, din ce a văzut el, UBB vrea să dea un semnal pentru ca învățământul să fie lăsat în pace de către politic.
„Acea decizie infamă a Curții Constituționale trebuie anulată cât mai repede cu putință, pentru că introduce o deformare enormă, distruge sistemul academic românesc. Îl distruge pur și simplu și asta ar trebui înțeles foarte bine. Menține această metastază a plagiatului. Politicienii fac greșeli, sunt prinși, și pe urmă încearcă să mușamalizeze și așa atrag de partea lor alte instituții ale statului, CCR, SRI”, conchide Corneliu Bjola.
