Plasma preluată de la oamenii deja infectați și vindecați de Covid-19 este unul din tratamentele folosite experimental, în întreaga lume, pentru tratarea bolii provocate de noul coronavirus. În studiile clinice, a dat rezultate bune, spun doctorii, însă dezvoltarea unui tratament aprobat nu este încă finalizată, pentru că oamenii de știință încă studiază cum funcționează virusul și cum poate fi combătut.
În România, a ajuns în prim plan mediatic în special după ce s-a aflat că unele personalități sau vedete au beneficiat de un astfel de tratament. Cel mai recent exemplu – soțul prezentatoarei TV Andreea Esca, pe care plasma cu anticorpi pentru Covid-19 l-ar fi ajutat să depășească faza gravă a bolii pe care a contractat-o.
Tratamentul cu plasmă nu este însă pentru oricine. Din simplul motiv că există foarte puțină plasmă utilizabilă în această terapie. Tratamentul cu plasmă al celor infectați cu noul coronavirus depinde de plasma donată de oamenii care s-au vindecat deja de Covid-19 și au dezvoltat suficienți anticorpi la virusul Sars-Cov-2.
Cum funcționează mai exact, a explicat pentru Europa Liberă, pe înțelesul tuturor, doctorul Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase a Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara:
- o persoană care face boala Covid-19 dezvoltă anticorpi la coronavirus. Aceștia sunt stocați în plasmă.
- din sângele persoanei respective se poate extrage plasma cu acești anticorpi. Plasma este acea parte lichidă a sângelui care transportă prin organism proteine, nutrienți, enzime sau pur și simplu apă, prin corp. Separată de sânge, ea are o culoare gălbuie.
- ulterior, plasma cu anticorpi este folosită prin transfuzie la alți pacienți bolnavi de Covid-19, care beneficiază astfel de anticorpii produși deja de organismele altor pacienți.
Trebuie să existe voința oamenilor care au trecut prin boală. Foarte multă lume spune că da, vreau să ajut și eu pe alții, sunt de acord să donez plasmă. Nu știu câți dintre aceștia se prezintă într-adevăr la centru pentru a dona.dr. Virgil Musta
Nu este însă chiar așa de simplu precum pare, explică doctorul Virgil Musta. În primul rând, nu toți bolnavii de Covid-19 pot produce plasmă utilizabilă: „Cantitatea de anticorpi a unei persoane trebuie să fie suficient de mare, pentru că altfel se poate ca persoana să fi trecut prin boală, dar să fi avut puțini anticorpi și atunci nu se recoltează plasmă”.
Condiția și mai importantă este însă alta: să existe suficiente persoane care donează plasma. „Trebuie să existe voința oamenilor care au trecut prin boală. Noi știm că în momentul când externăm, foarte multă lume spune că da, vreau să ajut și eu pe alții, sunt de acord să donez plasmă. Dar mai departe nu știu, acești oameni teoretic ar trebui să fie contactați să se prezinte la donat. Nu știu câți dintre aceștia se prezintă într-adevăr la centru pentru a dona”, spune medicul Musta, pentru Europa Liberă.
Cât de eficient este tratamentul cu plasmă
Plasma cu anticorpi nu face minuni, explică medicii.
„Studiile clinice arată că este un tratament care este bun dacă este dat în timp util, nu în formele foarte avansate ale bolii. Se pare că evoluția pacienților în urma terapiei cu plasmă este favorabilă, ieșind din starea critică. Un factor de evoluție severă a bolii este numărul mare de viruși care întrețin inflamația. Prin acest mecanism, se neutralizează virușii și se pot ține sub control procesele patogenice date de inflamație”, spune doctorul Virgil Musta.
Nu e prima oară în istoria pandemiilor când plasma a fost folosită de medici. A fost folosită și în cazul epidemiilor de coronavirus SARS și MERS. „Pare să fi fost eficientă în epidemii anterioare. Au fost efecte bune în timpul gripei porcine, a epidemiei de H1N1 din 2008, 2009”, spune medicul David Reich, președintele spitalului Mount Sinai, din SUA, conform AP.
„Plasma are o istorie bună, dar coronavirusul este nou. Așa că trebuie să învățăm cum să o folosim. Chiar dacă este încurajator și chiar dacă primele raportări sunt pozitive, cred că trebuie să fim riguroși în gândire și să testăm acest tratament cum trebuie, în teste clinice”, este de părere doctorul imunolog Arturo Casadevall, de la școala de sănătate publică „Johns Hopkins Bloomberg”, conform Reuters.
Plasma în România, între risipă și blocaj
Plasma este însă folosită în multe alte tratamente moderne, nu doar pentru Covid-19, unele companii începând să dezvolte medicamente bazate pe plasmă, pentru a trata boli rare sau imunodeficiențe, prin folosirea imunoglobulinelor.
La nivel mondial, SUA sunt cele mai mari producătoare de plasmă, urmate de China. Europa depinde de importurile de plasmă din SUA, fiind capabilă deocamdată să recolteze doar 63% din necesarul de plasmă pentru medicamentele care se bazează pe ea. În Europa, sunt doar patru țări care recoltează plasmă masiv – Germania, Cehia, Austria și Ungaria, ele furnizând peste jumătate din necesarul companiilor farma, arată un comunicat de presă al companiei bio-farmaceutice Takeda.
„Plasma reprezintă o resursă fundamentala încă insuficient exploatată în România. Donatorii sunt puțini, dacă nu chiar inexistenți. România este una dintre puţinele ţări europene care nu are propriul mecanism de colectare exclusiv a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de acoperire a necesarului național din resurse proprii şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat”, arată compania japoneză.
Pentru a fi recoltată plasmă, pot fi folosite două metode:
- fie este folosit un aparat special de plasmafereză, prin care plasma este separată de sânge, iar trombocitele și celulele roșii sunt redate donatorului. La o astfel de donare, care durează circa o oră, se extrag 800 de mililitri de plasmă.
- fie se face donarea clasică de sânge, iar plasma este separată ulterior.
În România, recoltarea plasmei se face doar prin procesul clasic de donare de sânge. Acest lucru duce la o risipă, susține compania Takeda, citând date ale Institutului Național de Hematologie Transfuzională: „din 430.000 unități de sânge donate se consumă 290.000 unități de sânge pentru transfuzii, iar 140.000 unități rămân nefolosite din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii la standardele UE. Din aceste 140.000 unități de sânge nefolosite s-ar fi putut obține 35.000 litri de plasmă, reprezentând 140 kg de imunoglobulină, adică 18% din necesarul anual al României (estimat de către asociațiile de pacienți la 800 kg)”.
Florin Hozoc, patronul unei alte companii farmaceutice (Besmax Pharma Distribution) care vinde medicamente pe bază de imunoglobulină, obținută din plasmă, duce și el o campanie de avertizare, legată de nivelul de colectare a plasmei în România.
„Noi încă suntem în faza în care colectăm plasmă foarte puțin spre deloc. Mai puțin de 1% dintre românii vindecați au donat plasmă, în timp ce alte țări depășesc 10-20%, acolo unde autoritățile chiar se implică. Recordul e deținut de Marea Britanie, unde 30% dintre cei infectați s-au oferit să doneze plasmă convalescentă - peste 100.000 de britanici s-au înscris în registrul donatorilor de plasmă convalescentă”, susține Hozoc, pe pagina sa de Facebook.
Hozoc mai spune că a propus Ministerului Sănătății un protocol de colaborare pentru recoltarea plasmei, pentru a acoperi costurile de recoltare de plasmă de la pacienții cu Covid-19. Hozoc spune că a oferit chiar gratuit statului 50 de aparate de colectare de plasmă, din care au fost acceptate doar 18.
Interesul privind plasma depășește așadar tratamentul pentru Covid-19, pentru că mari companii farma produc deja medicamente derivate din plasmă, pentru a trata alte boli. De altfel, Florin Hozoc, fost politician PNL, a fost partener de afaceri cu Sebastian Vlădescu, fostul ministru liberal al Finanțelor, judecat pentru corupție. Cei doi făceau afaceri cu imunoglobuline obținute din plasmă, furnizând statului român – spitale, Unifarm, cea mai mare parte din necesar, conform unei anchete Rise Project.
Facebook Forum